- Ucraina a eliberat 75 km. pătrați din regiunea Donețk
- „Centura fortărețelor” este formată din Sloviansk, Kramatorsk, Druzhkivka și Kostyantynivka
- Ucraina a zădărnicit eforturile Rusiei de a încercui centura de fortărețe din Donețk
- Ucraina l-a eliminat pe generalul rus Grúnis Anton, care i-a raportat lui Putin „cucerirea” Kostiantynivka
- Rusia nu poate cuceri 5.000 de km² din Donbas, o suprafață mai mică decât Județul Vaslui
Forțele ucrainene aflate sub comanda Corpului 3 Armată desfășoară o serie de contraatacuri la nord de orașul Liman, situat pe linia frontului, în regiunea Donețk – a confirmat pe 15 septembrie comandantul corpului, generalul de brigadă Andrii Bilețki.
„Corpul 3 de Armată a lansat o operațiune ofensivă în această direcție, sub numele de cod „Vivaldi”, a declarat Bilețki.
Bilețki a precizat că trupele ucrainene au curățat o suprafață de 75 de kilometri pătrați din nordul regiunii Donețk de elemente rusești de infiltrare și au eliberat 10 kilometri pătrați, inclusiv satul Serednie.
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE, la Aleph News.
Cât de importantă este această acțiune a Armatei Ucrainei, poate decide soarta războiului?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Chiar dacă este o acțiune de nivel tactic, are o importanță foarte mare, deoarece au oprit acțiunile Rusiei de încercuire a ceea ce se numește Centura Fortificată. Sunt patru localități de la Solviansk, Kramatorsk, Drujivska și Konstantinska. Toate aceste patru localități, Rusia nu reușește să le cucerească de mai bine de 3 ani. În 2023 s-a stabilizat frontul pe acest aliniament, a încercat să le încercuiască pe la Sud și pe la Nord.
La Nord, la Liman, militarii ruși au fost respinși cu pierderi foarte mari. Aici chiar și un general major a fost ucis. Am văzut că Forțile pentru Operații Speciale ucrainene au și transmis un clip. Deci toată această operațiune a fost zădărnicită, însă nu putem vorbi de ceva strategic și anume soarta războiului s-a finalizat. Dar acest lucru îi obligă pe generalii ruși să vină cu alte soluții.
Rusia nu reușește să cucerească ce-a mai rămas din Donețk. Aproximativ 5.000 de kilometri pătrați reprezintă mai puțin decât județul Vaslui, deci o armată cu peste 700.000 de militari în Ucraina nu reușește să cucerească 5.000 de kilometri pătrați. A încercat și această soluție de încercuire, nu a mers. Și să vedem acum ce se va întâmpla sau cu ce alte soluții militare vor veni strategii ruși.
Președintele Zelenski a declarat inclusiv aseară că dorește o oprire a conflictului pe acest aliniament, în timp ce ministrul de externe Lavrov spunea că trebuie neapărat introdus ce s-a discutat la Anchorage între Putin și Trump și anume ca Ucraina să cedeze acest teritoriu. Numai că ucrainenii nu cedează fără luptă, iar rușii nu-l pot cuceri. Așa că vom asista la o prelungire a războiului din această cauză, prelungire care va merge și către iarnă și care poate să aibă consecințe destul de critice pentru regiune, în cazul în care forțele ucrainene nu vor rezista”.
România este cea mai aproape țară de acest conflict. Cum ar trebui să-l înțelegem și cum ne pregătim pentru ce este mai rău?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „România este țara cea mai apropiată de conflict și simțim acest lucru aproape în fiecare zi. La cât de pregătiți suntem, ți-aș da un singur exemplu: când o dronă în derivă s-a apropiat de Neptun Deep, de platforma marină Neptun Deep, Ministerul Afacerilor Naționale a trimis repede un avion F-16 și a început să laude că avionul a distrus drona. Cei de la Neptun Deep au spus că, de fapt, drona este acolo.
Ministrul Miruță, din nou, postează pe Facebook că a doua dronă este în Neptun Deep. De fapt, era aceeași dronă. Armata nu are cu ce să trimită specialiștii, îi trimite cu un avion al Gărzii de Coastă și, în final, distrug drona și aflăm cu toții că era, de fapt, aceeași dronă. Deci, doar din acest episod ne dăm seama că conducerea politică nu este pregătită nici să comunice, nici să acționeze. Iar armata nu are tot ce-i trebuie pentru a acționa.
Ar trebui să aibă nave rapide, nave de dimensiuni mici, rapide, multe, care să ocupe o zonă întreagă, o zonă foarte largă. Armata Română, de exemplu, are un regiment de infanterie marină, dar acest regiment de infanterie marină nu are aceste nave bine dotate și rapide, de dimensiuni mici.
A fost dotată cu nave de desant americane, numai că noi nu avem unde să desantăm, că noi nu o să mergem să desantăm în altă parte, fiindcă noi nu suntem o țară care are tendințe ofensive dincolo de mări și oceane. Așa că, până când vom fi dotați, va fi această cârpeală continuă.
Nu suntem pregătiți nici la nivel de societate. Am văzut un interviu chiar la Aleph News cu fostul comandant al forțelor speciale din cadrul Forțelor Navale, care spunea că societatea nu este pregătită și, într-adevăr, nu este pregătită. Nu este niciun program în acest moment de protecție civilă.
De exemplu, Polonia instruiește, pregătește 300.000 de civili polonezi doar în acest an. România nu are acest program, ceea ce vedem în Ucraina. Vedem o armată care rezistă, dar vedem și o societate care rezistă, așa că noi trebuie să ne gândim cum rezistă Armata Română, dar cum a rezistat și societatea română în caz de război și să pregătim ambele: atât Armata să reziste pe front, dar și societatea să reziste în spatele frontului, fiindcă nu poți să lupți atâta vreme cât populația este nemulțumită sau nu are determinarea să reziste”.
