- Pe străzile Kievului au defilat drone terestre pentru logistică şi luptă, în timp ce pe cer au evoluat drone de recunoaştere, atac şi interceptare
- România a lăsat la urmă dotarea cu drone în SAFE
- România este vizată de drone, dar nu poate riposta
Zero soldaţi, sute de drone. Ucraina a organizat pe 24 august, de Ziua Independenţei, prima paradă militară din lume alcătuită exclusiv din sisteme fără echipaj.
Pe străzile Kievului au defilat drone terestre pentru logistică şi luptă, în timp ce pe cer au evoluat drone de recunoaştere, atac şi interceptare, iar pe Nipru au fost prezentate drone navale kamikaze şi sisteme antiaeriene.
Evenimentul marchează transformarea războiului cu drone într-o componentă centrală a strategiei militare ucrainene.
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, a dezbătut subiectul la Aleph News.
Cum s-a transformat războiul din Ucraina?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Războiul s-a transformat foarte mult, chiar sub ochii noștri. Vedem în Ucraina că această primă paradă din lume, numai cu drone și sisteme robotice, sunt, de fapt, echipamentele care țin linia frontului.
Astăzi am citit o analiză în New York Times în care spunea că tancurile sunt ținute în păduri protejate și, în ghilimele, săpând pânze de păianjeni pe ele, iar echipajele tancurilor au fost instruite în lupta cu drone. Deci, practic, Ucraina în acest moment nu mai folosește tancuri, fiindcă sunt vulnerabile în acest nou război.
De asemenea, am văzut acești roboți tereștri. Pentru anul acesta, până în acest moment, peste 20.000 de misiuni au fost realizate cu acești roboți. Am văzut tot în New York Times că tot Ucraina a raportat și prima misiune în care o dronă a atacat pozițiile ruse fără să mai primească ordine sau îndrumare de la o persoană umană, deoarece era întreruptă legătura și a scos din luptă mai mulți ruși.
În istorie, practic, este pentru prima dată când o mașină ia decizia singură să ia viața unui om. Ucraina a transformat complet acest război. Dacă ne uităm cel mai aproape de noi, în Marea Neagră, flota rusă la Marea Neagră a fost neutralizată, peste 30% din vase au fost distruse, au fost alungate din Sevastopol în sudul zonei rusești a Mării Negre și acolo, la Novorossiisk, este atacată săptămânal flota rusă, în condițiile în care Ucraina nu are nici măcar o navă de luptă.
Și tocmai din această cauză, acest sistem de ducere a războiului cumva a dat peste cap planurile tuturor țărilor. De exemplu, noi, românii, când vorbim de Marea Neagră, ne lăudăm că am cumpărat patru sau am semnat un contract pentru patru nave noi, dintre care două sunt vedete foarte mici de scafandri și două sunt nave de patrulare cu 900 de milioane de euro, dar nu avem nicio dronă de atac. Drone de atac cu care Ucraina practic a învins flota rusă la Marea Neagră.
Toate aceste dezvoltări în Ucraina arată găurile mari în apărare în celelalte țări și ceea ce este cumva mai îngrijorător este faptul că Rusia s-a adaptat destul de bine la acest război al dronelor, a copiat Ucraina și a format și ea o structură de forțe de peste 160.000 de militari care luptă numai în categoria aceasta de forțe a sistemelor fără pilot și în viitor războiul așa va arăta și chiar mult, mult mai tehnologizat decât credem noi că se duce și vedem pe militarii români și militarii în alte țări aliate că se antrenează în acest moment”.
Cum se pregătește România pentru un astfel de război?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Noi am văzut că am lăsat pe ultimul loc achizițiile de drone în SAFE. Noi suntem pe vechi încă pentru un război, ne pregătim pentru un război care probabil că a fost deja de mult cel în care se foloseau tancuri.
România nu este pregătită absolut deloc pentru acest război și nu vreau să vorbesc de dronele care intră în spațiul nostru aerian, doar anul acesta au intrat peste 25, între care foarte multe nici măcar nu au putut fi urmărite pe radar, deci, practic, noi nu avem ochi. Primul element în acest război este să ai ochi, adică să ai senzori, să vezi aceste drone.
Noi practic nici măcar nu le vedem, deci este greu să ajungi să le distrugi și următorul pas este să ai centre de comandă-control în care deciziile, după ce vezi dronele, să meargă direct la sistemele care le distrug. Nu avem nici aceste centre și, bineînțeles, ultimul pas înseamnă să ai sisteme să le dobori și drone la rândul tău. Nici acest lucru nu avem.
Într-adevăr, România, din, de exemplu, Ministerul Apărării Naționale, din 8 miliarde de euro câți a avut în SAFE, nu a achiziționat drone de atac până în acest moment, a avut doar un contract de 37 de milioane cu o companie din Germania pentru drone de supraveghere. A pus deoparte, adevărat, 200 de milioane de euro. Nu știm ce va cumpăra din aceștia.
Ministerul Apărării spunea că vor fi contracte în colaborare cu companii din Ucraina, dar din 8 miliarde să lași doar 200 de milioane pentru drone în acest război al dronelor, iar majoritatea banilor să meargă pe blindate și nave mari, fără nicio dronă maritimă, să nu ai în plan să-ți cumperi drone maritime, e, într-adevăr, destul de greu de crezut.
Deci noi nu avem acum, și mă refer doar la dronele de atac, noi avem dronele kamikaze cu rază mare de acțiune, am avut o ofertă destul de bună de la o companie din Franța, care face și rachete în BDA, pentru a construi în România astfel de drone, n-au primit niciun răspuns.
Nu avem dronele acelea cu rază mică de acțiune, FPV-uri cum se numesc, nu avem nici unități să lupte, dar ceea ce este și mai grav e că nu avem sisteme și nici modul de ducere tactică în acest război pentru a ne proteja militarii, adică, în caz de război, noi urcăm militarii în tankuri și transportoare amfibii blindate și mergem cu ei la atac.
Militarii noștri pot ataca până în maxim 10 km cu sistemele pe care le au la bord, dar ei sunt atacați de la 30-40 de km de dronele adversare. În aceste condiții nu au nicio șansă de supraviețuire, de a câștiga lupta, nu se mai pune problema.
În Armata Română trebuie o transformare rapidă pentru a se adapta la acest război. Avem o administrație foarte stufoasă, puține unități luptătoare, iar acestea încă au rămas pe sistemele vechi, de la tankuri, inclusiv tankul T-55, transportoare amfibii blindate, mașini de luptă ale infanteriei. Încă nu avem structuri create speciale pentru luptă de drone.
Avem structuri de drone, dar în special pentru misiuni de recunoaștere. Trebuie să trecem de la aceste misiuni de recunoaștere și la misiuni de atac”.
Când va trece România la aceste misiuni?
Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Vom trece, n-avem ce face. Valul acesta va veni și în România, va ajunge și în România. Din păcate am pierdut acest trend foarte important, să ai 8 miliarde de euro la dispoziție și tu să cumperi echipamente care n-au nicio valoare în războiul actual al dronelor. A fost o mare iresponsabilitate.
Eu cred că la un moment dat acest lucru va fi analizat, sperând să nu avem un război și după acel război să ne dăm seama că am aruncat banii pe echipamente care n-au valoare în luptă. Aceste echipamente dau foarte bine la paradă. Mașini blindate puternice, nave puternice la Ziua Marinei, dar în caz de război, aceste echipamente mult mai mici, mult mai ieftine, ele sunt eficiente în acest moment.
Va face și România pasul ăsta, că nu are încotro, dar am pierdut, din păcate, acest trend cu SAFE și ne va veni mult mai greu, deoarece nu vor mai fi banii în viitor apropiat de de acum”.
