• Rusia a pierdut 700.000 militari (morți și răniți), peste 60.000 morți documentate.
• Rusia are peste 700.000 militari pe frontul din Ucraina.
• Condițiile lui Putin pentru pace: retragerea Ucrainei din provinciile anexate.

Acum aproape 3 ani, Tu ai văzut și ai trait aici în premieră începutul inimaginabilului…
Astăzi se fac 1.000 de zile de război la granița noastră. Linia frontului de 1.300 de km a fost prea puțin modificată în ultimul an, excepție făcând incursiunea Ucrainei în regiunea rusă Kursk. Pierderile Rusiei se ridică la peste 700.000 militari (morți și răniți).

Rusia a cucerit în 2024 2.455 km pătrați, aproximativ 1% din teritoriul Ucrainei,
în total are controlul a 20 de procente din teritoiul țării vecine. Statele Unite au livrat Ucrainei armament de peste 64 miliarde dolari, statele membre UE au ajutat Ucraina cu peste 122 miliarde euro.

Asistăm la escaladarea conflictului prin intervenția de partea Rusiei a Coreei de Nord care a trimis peste 10.000 de militari în sprijinul Moscovei. De partea cealaltă, Statele Unite au dat undă verde Ucrainei să folosească rachetele cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, iar lideri de la Kremlin amenință cu Al Treilea Război Mondial.

Ce șanse sunt ca în anul 2025 să existe un acord de încetarea focului?

Cred că, în acest moment, cuvântul de ordine este incertitudine. Se discută foarte mult, sunt numeroase variante, dar nimeni nu știe exact care va fi următorul pas al administrației Trump.

Știm doar că unul dintre obiectivele sale este să încheie războiul cât mai repede, chiar în 24 de ore, după cum a declarat Trump. În cele 1.000 de zile de război, Ucraina a rezistat, în mare parte, datorită ajutorului substanțial primit din partea statelor din America. Astfel, 64 de miliarde de dolari în arme au ajuns în Ucraina, sprijinind luptătorii ucraineni în apărarea teritoriului lor.

Nici misiunea europeană nu a stat degeaba. Au fost oferite Ucrainei 122 de miliarde de euro sub diferite forme de ajutor, dintre care 44 de miliarde de euro au fost alocate pentru sprijin militar.

Întrebarea care stă acum pe buzele tuturor este: se vor retrage Statele Unite din acest grup, format de administrația Biden, ce reunește peste 50 de state aliate Ucrainei? Și, dacă Statele Unite se vor retrage, vor putea țările europene să sprijine singure continuarea războiului de către Ucraina?

Acestea sunt întrebări dificile, atât pentru Ucraina, cât și pentru România, mai ales că suntem la graniță. După cum spuneai și tu, Putin a început un război pe care nu avea cum să-l câștige cu doar 200.000 de soldați. Acum însă, Rusia dispune de 700.000 de oameni, sprijiniți de militari nord-coreeni.

În plus, Rusia a dezvoltat semnificativ industria de armament și încearcă să găsească soluții pentru noi acorduri, cum ar fi cel cu Coreea de Nord, însă de data aceasta cu Iranul, vizând un acord militar consolidat. Este evident că Rusia urmărește crearea unei alianțe militare, dar până acum a reușit să atragă doar Coreea de Nord. Acest demers este menit să pună o presiune militară semnificativă pe Europa și, posibil, pe alte regiuni ale lumii.

Anul 2025, după cum menționam mai devreme, se anunță plin de incertitudini. Observăm deja cum toate țările se pregătesc intens pentru eventualitatea unui conflict: bugetele de apărare cresc, numărul militarilor este mărit, iar achizițiile de tehnică militară de ultimă generație sunt în plină desfășurare.

România este țara cea mai apropiată de frontul din Ucraina. Cum ne-a afectat pe noi acest conflict?

Ne-a afectat foarte mult situația, începând de la traficul pe Marea Neagră și până la alte evenimente pe care ni le amintim: aglomerarea portului Constanța, dronele care au căzut în județele Tulcea, Galați și Constanța, sau alertele aeriene.

În România, nu au mai existat alerte aeriene de la cel de-al Doilea Război Mondial, iar acum am văzut astfel de alerte, inclusiv luna trecută, când orașul Constanța a fost vizat. Este firesc să fim afectați, mai ales dacă luăm în considerare și cele câteva milioane de refugiați ucraineni care au trecut prin România, dintre care aproximativ 170.000 au decis să încerce să-și refacă viața aici.

România a oferit sprijin militar Ucrainei, însă a făcut-o mai târziu decât alte țări. Totuși, nu trebuie să uităm că suntem una dintre țările care au transferat Ucrainei un sistem antiaerian Patriot. Cu toate acestea, România a rămas cumva în urmă la capitolul creșterii capacității militare. Nu a urmat exemplul Poloniei, al statelor nordice sau al țărilor baltice, întârziind multe achiziții importante.

De exemplu, în 2022, România și-a propus un buget al apărării de 2% din PIB, însă a cheltuit doar 1,7%. În 2023, bugetul apărării a fost crescut oficial de la 2% la 2,5%, dar s-au cheltuit doar 1,58%, chiar mai puțin decât în 2022. Mai mult, licitația pentru corvete a fost anulată.

În acest moment, armata României numără doar 60.000 de oameni, ceea ce înseamnă că nu avem suficienți militari pentru a apăra țara și nici o rezervă bine pregătită.

Cred că acestea sunt teme esențiale pe care viitorul președinte, viitorul guvern și viitorul parlament trebuie să le abordeze cu prioritate. Este necesar să se ia măsuri serioase pentru securitatea României, mai ales după setul de alegeri care urmează.

Citește și

• Ion Cristoiu: „Instalatorii” sunt, în limbaj CIA, cei care pun microfoane de ascultare secretă
• Principalii lideri politici ai lumii s-au întâlnit la Summit-ul G20 de la Rio. Ce au discutat
• DIICOT a făcut 50 de percheziții la traficanți care vând droguri elevilor. 40 de elevi și studenți sunt suspecți de trafic de droguri