Sari la continut
Government

UK și-a revizuit Strategia de Apărare. Spre deosebire de Strategia României care se bazează pe conceptul-cheie „independența solidară”, cea britanică pune accentul pe principiul „NATO-First”

UK și-a revizuit Strategia de Apărare. Spre deosebire de Strategia României care se bazează pe conceptul-cheie „independența solidară”, cea britanică pune accentul pe principiul „NATO-First”
  • Premierul Regatului Unit a arătat în Introducere că armata primeşte 2,5% din PIB până în 2027, iar în următoarea discuţie despre buget va cere aprobarea Parlamentului pentru 3%.
  • Strategia are 144 de pagini şi se concentrează pe adaptarea la o nouă era a ameninţărilor din partea statelor autoritare, un nou tip de război, cel ultra-tehnologizat.
  • Pentru eficienţă, armata britanică va reduce cheltuielile cu angajaţii civili cu cel puţin 10%, va creşte numărul de rezervişti cu 20%.

Premierul Regatului Unit a arătat în Introducere că armata primeşte 2,5% din PIB până în 2027, iar în următoarea discuţie despre buget va cere aprobarea Parlamentului pentru 3%, scrie Monitorul Apărării și Securității. De asemenea, armata britanică va avea 11 miliarde de lire sterline pentru investiţii în fiecare an.

Keir Rodney Starmer a accentuat pentru un parteneriat cu industria de apărare şi o rezilienţă a întregii societăţi. Starmer a mulţumit, de asemenea, grupului care a condus efortul de revizuire a strategiei, Lordul Robertson of Port Ellen, General Sir Richard Barrons şi Dr Fiona Hill.

Strategia are 144 de pagini şi se concentrează pe adaptarea la o nouă era a ameninţărilor din partea statelor autoritare, un nou tip de război, cel ultra-tehnologizat, şi pregătirea populaţiei pentru o posibilă confruntare militară.

Spre deosebire de strategia României care se bazează pe conceptul-cheie independenţa solidară, cea britanică pune accentul pe principiul NATO-First („NATO First” – intensificarea securităţii europene în NATO, consolidarea nucleară, tehnologie nouă şi capabilităţi convenţionale actualizate).

De asemenea, Regatul Unit consideră că nu se pot atinge obiectivele de securitate fără o reformă serioasă a structurilor din apărare, care îşi propune să reducă structurile administrative şi să pună accent pe cele luptătoare.

Un lucru important, în strategia britanică sunt obiective clare care vor fi îndeplinite: 15 miliarde £ investite în armele nucleare, care vor susţine 9.000 de locuri de muncă, apele vor fi patrulate de nave autonome, forţele terestre vor fi dotate cu roiuri de drone, 1 miliard £ vor fi investiţi în apărarea cibernetică, 6 miliarde £ vor investite în muniţie, vor fi construite cel puţin şase fabrici de muniţie – vor susţine 1.000 de locuri de muncă, flota de submarine va creşte la 12 AUKUS, vor fi achiziţionate 7.000 de arme cu rază lungă şi poate cel mai important se vor face investiţii mari în sisteme autonome pentru toate categoriile de forţe.

Armata Regatului Unit trebuie să fie pregătită pentru o confruntare de mare durată. Totodată „NATO First” nu înseamnă „NATO numai”. Marea Britanie ar trebui să adopte o atitudine pragmatică, o abordare pentru consolidarea securităţii colective în zona euro-atlantică prin parteneriate bilaterale puternice şi multilaterale. Alianţa însăşi recunoaşte importanţa lucrului cu partenerii în afara regiunii — reflectând legătura dintre securitatea euro-atlantică şi cea a altor regiuni precum precum Orientul Mijlociu şi Indo-Pacific.

Pentru eficienţă, armata britanică va reduce cheltuielile cu angajaţii civili cu cel puţin 10%, va creşte numărul de rezervişti cu 20%, reducerea cu 20% a poziţiilor administrative precum HR, finanţe, pentru a fi mai multe posturi de luptă, creşterea numărului de tineri din „cadet force” la 250.000 până în 2030.

Rusia este prezentată ca cea mai amre ameninţare, prin faptul că este determinată să folosească forţa pentru a-şi îndeplini obiectivele de politică externă.

China reprezintă o mare provocare de securitate, îşi creşte o armată sofisticată, va ajunge la 1.000 de focoase nucleare până în 2030.

UK se bazează pe 136.000 de militari şi mare parte nu sunt pregătiţi pentru o dislocare imediată, se mai arată în strategie.

Un alt obiectiv este ca tehnica comandată să fie mult mai repede integrată în cadrul forţelor luptătoare, doi ani pentru platformele mari, precum nave, tancuri, aeronave; un an pentru platformele mici precum arme individuale, lansatoare de rachete; trei luni pentru sistemele autonome şi aplicaţiilor digitale.

În strategie se arată că UK a sprijinit efortul de război al Ucrainei cu 7,8 miliarde £, 55.000 de militari ucraineni au fost pregătiţi de britanici, care au donat Ucrainei peste 400 de tipuri de echipamente militare.

Pentru creşterea rezilienţei populaţiei, în strategie se arată necesitatea reconectării Ministerului Apărării cu societatea, în primul rând prin crearea de locuri de muncă în urma achiziţiilor militare. De exemplu, prin cumpărarea de echipamente militare, armata UK susţine o industrie de peste 137.000 de locuri de muncă.

Prioritatea imediată a forţelor britanice este de a folosi la scară largă a sistemelor autonome cu AI, pentru a realiza o forţă integrată ce va câştiga viitorul război.

Totodată, Forţele Terestre trebuie să crească cu 100.000 de militari, dintre care 73.000 sunt activi, se mai precizează în strategie.

Etichete: apărare, marea britanie, nato, romania, strategie de apărare