• Încălzirea globală a deschis drumurile navigabile din nord unde Rusia deține supremația.
• Rusia are 46 de spărgătoare de gheață și zece în construcție, SUA 5, Canada 10, Finlanda 12.
• „Unii susțin că Rusia nu ar invada Canada. Într-o lume rațională, am putea crede asta. Istoria ne învață altfel”.

După topirea masiva a ghețarilor, încălzirea globală deschide drumurile maritime din Arctica. Practic, putem spune că a început o bătălie pentru supremație între puterile riverane. Statele Unite, Canada și Finlanda au intrat într-un „pact de gheață”, ca răspuns la dominația copleșitoare a flotei ruse de spărgătoare de gheață și la ambițiile chineze în ceea ce privește „drumurile polare ale mătăsii”.

Dincolo de securitatea „economică și climatică”, această cooperare urmărește mai ales să contracareze ambițiile Rusiei în Arctica. Cele trei țări aliate sunt considerabil în urma Rusiei și Chinei în ceea ce privește flota lor de spărgătoare de gheață. Potrivit Departamentului American de Apărare, Moscova are 46 de spărgătoare de gheață operaționale și alte aproximativ zece sunt în construcție. Statele Unite au rămas doar cu 5, Canada în jur de 10 și Finlanda 12.

Dincolo de avantajul numeric, Vladimir Putin este singurul care are spărgătoare de gheață nucleare, capabile să navigheze pe gheața polară pe tot parcursul anului. „Pactul de gheață” între Helsinki, Ottawa și Washington își propune să umple aceste deficiențe prin punerea în comun a cunoștințelor.

Daleep Singh, consilier adjunct pentru securitate națională de la Casa Albă, a declarat recent într-o conferința de presă că Această strategie presupune o prezență continuă la suprafață în regiunile polare, atât pentru combaterea agresiunii ruse, cât și pentru limitarea capacității Chinei de a câștiga influență. »

În ce ar consta această colaborare?

Potrivit mai multor surse, aliații Pactului de Gheață ar dori să construiască între 70 și 90 de spărgătoare de gheață, însă aceasta va dura mai mult de un deceniu. Odată cu încălzirea globală, regiunea canadiană a Arcticii pierde gheață și ar putea deveni o rută comercială de transport maritim pentru câteva luni pe an, afirmă Daleep Singh. El spune că fără acest aranjament tripartit, există riscul ca adversarii să dezvolte un avantaj în tehnologia specializată de mare importanță geostrategică și care le-ar permite, de asemenea, să devină furnizorul preferat al țărilor care au și un interes în achiziționarea de spărgătoare de gheață polare.

Acesta este deja cazul în Arctica rusă, unde spărgătoarele de gheață facilitează Ruta de Nord pentru petrolierele și transportatorii de GNL rus, pentru a scăpa de sancțiunile occidentale. Vladimir Putin a anticipat importanța militară și economică a Marelui Nord de mai bine de un deceniu, începând lucrările la spărgătoare de gheață. În ianuarie anul trecut, Moscova a început construcția unui spărgător de gheață nuclear gigantic de 170 de metri, Leningrad . Un altul, Rusia , și mai impunător, cu cei 209 de metri ai săi, ar trebui să fie livrat în 2027.

Există temeri privind declanșarea unui conflict economic?

China, ca parte a strategiei sale „Polar Silk Roads”, își consolidează și ea capacitatea arctică. Beijingul și-a lansat al patrulea spărgător de gheață pe 5 iulie. Chinezii l-au construit în doar optsprezece luni. Miza este așadar imensă și complexă pentru aliați.

Vastul Arctic canadian este în prezent controlat episodic. Navele de la Garda de Coastă canadiană și spărgătoare de gheață operează acolo doar vara și acoperă doar o rază mică în jurul lor ”, scrie Colonelul Pierre Leblanc în revista Vanguard Figaro „Unii susțin că Rusia nu ar invada Canada. Într-o lume rațională, cineva ar putea fi făcut să creadă asta. Istoria ne învață altfel”, spune el.

Citește și

• Airbnb surprinde cu oferte de cazare unice și neobișnuite. Casa Polly Pocket e dotată cu un frigider retro și un dulap plin de ținute clasice
• Autorităţile ucrainene cer civililor să părăsească Pokrovsk din cauza înaintării spre acest oraș a trupelor armate rusești
• Weekend-ul aduce temperaturi extreme în toată țara. 7 județe, printre care și Timiș sau Dolj, se află sub cod roșu de caniculă