Ungaria are dubii cu privire la ajutorul NATO în zona Mării Negre

UNgaria-NATO sursă foto - Twitter
  • Ungaria insistă pentru continuarea negocierilor cu Rusia, în contextul în care are un ton sfidător la ajutorul acordat de NATO.
  • Budapesta amenință că va rămâne în afara eforturilor depuse de NATO din cauza unor dispute cu Ucraina.
  • Franța este pregătită să trimită trupe către România, iar Biden a spus că ar putea suplimenta numărul trupelor NATO.

Statele sud-est europene susţin suplimentarea capabilităţilor militare NATO în zona Mării Negre, în contextul tensiunilor dintre Rusia şi Ucraina, dar Ungaria adoptă o poziţie separată şi un ton sfidător, insistând pentru continuarea negocierilor cu Rusia, notează cotidianul Financial Times.

Budapesta, care are relaţii bune cu Moscova, a ameninţat că va rămâne în afara eforturilor Alianţei Nord-Atlantice de susţinere a Kievului, menţionând o serie de dispute îndelungate cu Ucraina, deşi este de aşteptat să facă parte din eforturile mai largi de consolidare a flancului estic, pe fondul temerilor privind un conflict.

România susţine puternic pregătirile NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că actuala „criză de securitate creată de Rusia nu se referă doar la Ucraina, ci la securitatea întregului spaţiu euro-atlantic”. Preşedintele a adăugat că Rusia ar vrea „să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate”. România, care are frontieră comună cu Ucraina pe distanţa de 600 de kilometri, se pregăteşte pentru un eventual conflict şi pentru consecinţe de genul crizei refugiaţilor, scăderii activităţilor economice şi limitării de către Rusia a resurselor energetice. „Suntem pregătiţi să găzduim suplimentarea prezenţei aliate pe teritoriul nostru”, a subliniat Klaus Iohannis, precizând că poartă discuţii cu aliaţii pentru suplimentarea trupelor.

Franţa a transmis că este pregătită să trimită trupe în România, iar preşedintele SUA, Joseph Biden, a declarat că prezenţa trupelor NATO în România ar putea fi suplimentată.

În Bulgaria, premierul Kiril Petkov a convocat o reuniune a Consiliului de securitate. „Ne vom concentra pe dezvoltarea ulterioară a capabilităţilor militare bulgare şi pe potenţialul unui comandament bulgar, cu ajutorul aliaţilor”, a transmis Petkov. Spania şi Olanda au trimis deja avioane militare în Bulgaria. De asemenea, o fregată spaniolă a pătruns în Marea Neagră mai devreme decât era programat.

Alianţa Nord-Atlantică a confirmat că intenţionează să suplimenteze prezenţa militară în estul Europei, eventual cu „grupuri de luptă, în mod proporţionat şi în conformitate cu angajamentele internaţionale, în sensul îmbunătăţirii securităţii europene”.

„În actuala situaţie critică, eu consider aceste propuneri ca fiind logice, în scopul consolidării apărării şi mijloacelor de disuasiune pe flancul estic”, a declarat ministrul slovac de Externe, Ivan Koroc.

Însă Ungaria a menţinut tăcerea la nivel oficial în privinţa participării la consolidarea prezenţei militare NATO. Ministerul de Externe de la Budapesta a transmis că vrea să evite „un nou Război Rece” şi ar prefera negocieri directe între Rusia şi Occident mai degrabă decât amplificarea tensiunilor.

Potrivit unor oficiali americani citaţi de CNN, 1.000 de militari NATO ar urma să fie trimişi în Ungaria. Un oficial guvernamental ungar a confirmat că există discuţii, subliniind însă că nu a fost luată o decizie. Budapesta a transmis clar că nu va participa la eforturile NATO de susţinere a Ucrainei.

„Cerem Rusiei şi Occidentului să poarte discuţii directe, iar noi transmitem clar că nu vrem să participăm la niciun conflict în regiune”, a declarat miercuri ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, pentru cotidianul Magyar Nemzet. Premierul Viktor Orban urmează să se deplaseze săptămâna viitoare în Rusia, pentru o întâlnire cu preşedintele Vladimir Putin.