- UE discută introducerea unor noi instrumente de apărare comercială pentru a limita creșterea exporturilor chineze, considerate o amenințare pentru industria europeană și pentru locurile de muncă, pe fondul unui deficit comercial major.
- Statele membre sunt împărțite: Franța susține măsuri mai dure (inclusiv instrumente de tip „Secțiunea 301”), în timp ce Germania și alte state sunt mai prudente din cauza riscului de represalii economice din partea Chinei.
- Bruxelles-ul acuză subvențiile masive ale Chinei și dezechilibrul de concurență, dar încearcă să evite un război comercial, mizând încă pe dialog, în ciuda precedentelor de represalii reciproce din 2024.
Liderii Uniunii Europene se reunesc joi pentru a discuta posibile măsuri suplimentare de apărare comercială, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind creșterea exporturilor din China, considerate de Bruxelles o presiune majoră asupra industriei și locurilor de muncă europene, potrivit France24.
În interiorul UE se consolidează consensul că dependența economică de China a devenit o vulnerabilitate strategică, capabilă să expună blocul la riscuri de coerciție economică și șocuri în lanțurile de aprovizionare. Deficitul comercial al Uniunii a ajuns anul trecut la aproximativ 360 de miliarde de euro, semnalând dezechilibrul tot mai accentuat dintre exporturile europene și importurile chineze.
Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că relația comercială cu China „a ajuns într-un punct care necesită o resetare – nu confruntare, ci reechilibrare”.
Deși statele membre împărtășesc diagnosticul privind dezechilibrul comercial, acestea sunt divizate în privința soluțiilor. Franța susține introducerea unor instrumente mai dure, inclusiv un mecanism similar „Secțiunii 301” utilizate în SUA, idee promovată de președintele Emmanuel Macron, care consideră că „suveranitatea Europei este în joc”.
Germania adoptă o poziție mai rezervată, având în vedere expunerea economică la posibile represalii din partea Beijingului, în timp ce Spania încearcă să mențină echilibrul între relațiile comerciale și atragerea investițiilor chineze. Totuși, Berlinul a transmis recent că este deschis la noi instrumente, cu condiția ca acestea să nu vizeze selectiv anumite state sau companii.
Bruxelles-ul acuză avantajele competitive ale companiilor chineze, susținând că acestea beneficiază de subvenții masive de stat. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), firmele chineze au primit între 2005 și 2024 de trei până la opt ori mai mult sprijin guvernamental decât companiile din economiile dezvoltate.
Temerile nu se limitează la Europa. La nivelul G7, discuțiile recente au vizat dependența globală de China în domeniul mineralelor rare, esențiale pentru industriile tehnologice. Controalele impuse de Beijing asupra exporturilor de astfel de resurse au amplificat îngrijorările privind securitatea lanțurilor de aprovizionare.
Deși UE explorează măsuri mai ferme, inclusiv posibile instrumente sectoriale pentru industrii precum chimia sau tehnologiile verzi, oficialii europeni insistă că obiectivul nu este declanșarea unui război comercial.
Totuși, precedentul recent arată riscurile escaladării: după introducerea tarifelor europene asupra vehiculelor electrice chineze în 2024, China a răspuns cu taxe antidumping asupra coniacului european.
În acest context, Comisia Europeană continuă să mizeze pe dialog. Maroš Šefčovič l-a invitat pe ministrul chinez al comerțului la Bruxelles, într-o tentativă de a evita o deteriorare suplimentară a relațiilor comerciale dintre cele două părți.
Dezbaterea de la Bruxelles va stabili direcția viitoare a politicii comerciale europene, între nevoia de protejare a industriei interne și riscul escaladării tensiunilor cu Beijingul.