- Uniunea Europeană a cerut duminică Rusiei să revină asupra deciziei sale de a se retrage din acord privind cerealele.
- Moscova şi-a suspendat sâmbătă participarea la acordul de la Marea Neagră, reducând efectiv livrările din Ucraina.
- Sâmbătă, preşedintele SUA, Joe Biden, a calificat această decizie drept ,,pur scandaloasă” , afirmând că va spori foametea, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a acuzat Moscova că transformă alimentele în arme.
Uniunea Europeană a cerut duminică Rusiei să revină asupra deciziei sale de a se retrage din acord privind cerealele, o mişcare care a subminat eforturile de atenuare a unei crize alimentare mondiale şi pe care Ucraina a declarat că Moscova a planificat-o cu mult timp înainte, scrie Reuters.
Moscova şi-a suspendat sâmbătă participarea la acordul de la Marea Neagră, reducând efectiv livrările din Ucraina, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, ca răspuns la ceea ce a numit un atac major cu drone ucrainene în cursul zilei asupra flotei sale în apropierea portului Sevastopol din Crimeea.
„Decizia Rusiei de a suspenda participarea la acordul privind Marea Neagră pune în pericol principala rută de export a cerealelor şi îngrăşămintelor atât de necesare pentru a face faţă crizei alimentare mondiale provocate de războiul său împotriva Ucrainei”, a declarat pe Twitter şeful politicii externe a UE, Josep Borrell.
,,UE îndeamnă Rusia să (revină) asupra deciziei sale” .
Sâmbătă, preşedintele SUA, Joe Biden, a calificat această decizie drept ,,pur scandaloasă” , afirmând că va spori foametea, în timp ce secretarul de stat Antony Blinken a acuzat Moscova că transformă alimentele în arme.
Duminică, ambasadorul Rusiei la Washington, a ripostat, spunând că răspunsul SUA a fost ,,scandalos” şi că a făcut afirmaţii false despre decizia Moscovei.
Ministerul rus al Apărării a declarat că Ucraina a atacat Flota Mării Negre de lângă Sevastopol cu 16 drone la începutul zilei de sâmbătă şi că specialişti din marina britanică au ajutat la coordonarea a ceea ce a numit un atac terorist.
Rusia a declarat că a respins atacul, dar că navele vizate erau implicate în asigurarea coridorului de cereale din porturile ucrainene din Marea Neagră.
Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a declarat că Moscova a folosit exploziile ca un „pretext fals” pentru o acţiune plănuită de mult timp.
„Rusia a planificat acest lucru cu mult timp înainte” , a declarat Kuleba pe Twitter. „Rusia a luat cu mult timp în urmă decizia de a-şi relua jocurile foamei şi acum încearcă să o justifice” , a spus el, fără a oferi vreo dovadă.
Şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski a acuzat sâmbătă Rusia că inventează atacuri asupra propriilor sale instalaţii.
Kievul acuză deseori Rusia că foloseşte Flota Mării Negre pentru a lansa rachete de croazieră asupra unor ţinte civile ucrainene, acuzaţie susţinută de unii analişti militari, care spun că acest lucru face din flotă o ţintă militară legitimă.
Plecarea Rusiei din acordul privind cerealele marchează o nouă evoluţie într-un război de opt luni care a început cu invazia Rusiei în februarie şi care a fost dominat recent de o contraofensivă ucraineană şi de atacuri ruseşti cu drone şi rachete care au distrus peste 30% din capacitatea energetică a Ucrainei şi au lovit zone populate.
Zelenski a cerut un răspuns ferm din partea Naţiunilor Unite şi a principalelor economii din Grupul celor 20 la ceea ce el a numit mişcarea absurdă a Rusiei în ceea ce priveşte acordul privind cerealele.
„Aceasta este o încercare complet transparentă a Rusiei de a reveni la ameninţarea foametei pe scară largă pentru Africa, pentru Asia” , a declarat Zelenski într-un discurs video sâmbătă, adăugând că Rusia ar trebui să fie dată afară din G20.
Acordul privind cerealele a repornit livrările din Ucraina, permiţând vânzările pe pieţele mondiale, vizând nivelul de dinainte de război de 5 milioane de tone metrice exportate din Ucraina în fiecare lună.
Mai mult de 9 milioane de tone de porumb, grâu, produse din floarea-soarelui, orz, rapiţă şi soia au fost exportate în cadrul acordului din 22 iulie.