Viktor Orbán îl invită pe Netanyahu în vizită în ciuda mandatului de arestare emis de CPI

Viktor Orbán, a declarat că îl va invita pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să îl viziteze, sfidând mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională, în timp ce liderii mondiali sunt divizați de decizia capitală a CPI, conform The Guardian.

Orbán ignoră CPI

Cea mai înaltă instanță penală din lume a emis joi mandate de arestare pentru Netanyahu, fostul său ministru al apărării Yoav Gallant și comandantul Hamas Ibrahim al-Masri, cunoscut sub numele de Mohammed Deif, despre care se crede că este mort, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

Orbán, a cărui țară deține președinția rotativă a UE și care a declarat anterior că nu l-ar aresta pe președintele rus, Vladimir Putin, care este, de asemenea, căutat de CPI, a numit decizia „scandalos de obraznică” și „cinică”.

Nu avem de ales, trebuie să sfidăm această decizie … Îi voi garanta domnului Netanyahu, dacă vine, că hotărârea nu va avea niciun efect în Ungaria și că nu îi vom urma termenii”, a declarat el vineri.

Netanyahu i-a mulțumit lui Orbàn pentru „claritatea sa morală”, adăugând: „În fața slăbiciunii rușinoase a celor care au susținut decizia scandaloasă împotriva dreptului statului Israel de a se apăra, Ungaria [stă] de partea dreptății și a adevărului”.

În principiu, Netanyahu și Gallant ar risca să fie arestați dacă ar merge în oricare dintre cele 124 de state care sunt membre ale CPI, inclusiv țările UE, Regatul Unit, Canada, Australia, Brazilia, Japonia și zeci de țări din Africa, America Latină și Asia-Pacific.

Reacțiile liderilor mondiali

Națiunile sunt împărțite cu privire la modul de a răspunde mandatelor de arestare, primele emise vreodată de CPI împotriva liderilor unei țări democratice.

Netanyahu a denunțat mandatele ca fiind antisemite și acuzațiile CPI ca fiind „absurde și false”, în timp ce aliatul cel mai fidel al Israelului, SUA, a declarat că „respinge fundamental” decizia și că este „profund îngrijorat” de „erorile de proces” care, în opinia sa, au condus la aceasta.

Analiștii de la Eurointelligence au declarat: „Pentru noi, europenii, acest mandat expune o dilemă reală între dreptul internațional, care este dreptul nostru, și politica noastră externă, în special pentru acele state membre care susțin necondiționat Israelul.”

Cu toate acestea, realitatea este diferită – iar Netanyahu și Gallant rămân, de asemenea, liberi să călătorească în oricare dintre țările care, la fel ca Israelul, nu sunt semnatare ale statutului de la Roma care a instituit Curtea în 1998, inclusiv SUA, China, India și Rusia.

Beijingul nu a criticat direct mandatele de arestare, însă purtătorul de cuvânt al Ministerului său de Externe, Lin Jian, a declarat vineri că „speră că instanța va … menține o poziție obiectivă și corectă și își va exercita competențele în conformitate cu legea”.

Șeful demisionar al politicii externe a UE, Josep Borrell, a declarat că deciziile Curții trebuie să fie obligatorii. „Nu este o decizie politică”, a declarat el joi. „Este o decizie a unei instanțe, a unei instanțe de justiție, a unei instanțe internaționale de justiție

O sursă din cadrul Ministerului de Externe al Spaniei a declarat vineri: „Spania respectă decizia instanței penale internaționale și își va îndeplini angajamentele și obligațiile cu privire la statutul de la Roma și la dreptul internațional”.

Premierul Irlandei, Simon Harris, a declarat joi într-o declarație: „Irlanda respectă rolul instanței penale internaționale. Oricine se află în poziția de a o ajuta în desfășurarea activității sale vitale trebuie să o facă acum de urgență”.

Întrebat vineri dacă Irlanda îl va aresta pe Netanyahu – care a devenit primul prim-ministru israelian care a vizitat țara în 1996 – dacă acesta se întoarce, Harris a răspuns „Da, absolut. Susținem instanțele internaționale și aplicăm mandatele lor”.

Un purtător de cuvânt al prim-ministrului britanic, Keir Starmer, a declarat că Marea Britanie „respectă independența CPI”, dar „nu există nicio echivalență morală între Israel, o democrație, și Hamas și Hezbollahul libanez, care sunt organizații teroriste”. Purtătorul de cuvânt nu a spus dacă Marea Britanie va executa mandatele.

Exit mobile version