- Liderul ucrainean a apreciat sprijinul oferit de Finlanda și Norvegia și a subliniat că inițiativa lor a fost transparentă, cu obiective comunicate în prealabil.
- Potrivit lui Zelenski, contactele europenilor cu Rusia au continuat și după întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, de anul trecut.
- Inițiativa nu a fost primită cu același entuziasm în toate capitalele europene.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a apărat decizia liderilor Finlandei și Norvegiei de a discuta direct cu Vladimir Putin despre încheierea războiului, în ciuda criticilor venite din mai multe capitale europene, potrivit POLITICO.
Zelenski susține că dialogul direct cu Putin nu trebuie privit automat ca o abatere de la poziția europeană față de Rusia.
Reacția sa vine după convorbirea telefonică de 90 de minute dintre președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și liderul de la Kremlin, în care cei doi oficiali nordici i-au cerut lui Putin să pună capăt războiului din Ucraina.
Liderul ucrainean a apreciat sprijinul oferit de Finlanda și Norvegia și a subliniat că inițiativa lor a fost transparentă, cu obiective comunicate în prealabil.
Potrivit lui Zelenski, contactele europenilor cu Rusia au continuat și după întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, de anul trecut, chiar dacă multe dintre aceste discuții au rămas discrete.
„De la Alaska, și europenii au fost în contact cu Rusia”, a declarat Zelenski, explicând că au existat comunicări prin consilieri de securitate națională și servicii de informații, precum și discuții făcute publice abia ulterior.
Mai mult, Zelenski spune că demersul Finlandei și Norvegiei deschide un canal suplimentar de comunicare, care ar putea permite Europei să obțină informații direct, fără să depindă exclusiv de contactele dintre SUA și Rusia.
Apelul, criticat de mai multe capitale europene
Inițiativa nu a fost primită cu același entuziasm în toate capitalele europene. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, s-a declarat „foarte sceptică” față de convorbirea cu Putin, în timp ce premierul Suediei, Ulf Kristersson, a susținut că pacea trebuie obținută prin forță, nu prin concesii față de Rusia.
În centrul controversei se află riscul ca statele europene să negocieze separat cu Kremlinul, slăbind poziția comună a Uniunii Europene.
Un oficial european a avertizat că multiplicarea inițiativelor naționale ar putea fragmenta mesajul continentului într-un moment în care unitatea diplomatică rămâne esențială.
Italia a criticat, la rândul său, lipsa unui mecanism european clar pentru reprezentarea continentului în negocierile de pace.
Un oficial de la Roma a avertizat că Europa nu își poate permite să acționeze prin formate diplomatice care se schimbă constant și a cerut desemnarea urgentă a unor reprezentanți cu un mandat comun.
„Negocierile nu vor aștepta”, a avertizat oficialul italian.
Comisia Europeană a adoptat, deocamdată, o poziție rezervată. Purtătoarea de cuvânt Paula Pinho a precizat că instituția a luat act de convorbirea bilaterală și a subliniat că discuțiile privind Ucraina se desfășoară în mai multe formate și la diferite niveluri, cu implicarea Uniunii Europene.
