- Surse ucrainene spun că discuțiile dintre ruși și ucraineni au fost „tensionate”
- SUA insistă cu crearea unei zone demilitarizate în Donbas
- Zelenski transmite că e de acord să retragă trupe din Donbas, dacă și rușii fac la fel
- Moscova vrea suveranitate peste zona economică liberă, din Donbas
- Zelenski a cerut echipei sale să stabilească o întâlnire cu Vladimir Putin
- Rusia a fost de acord cu o încetare a focului de o zi pentru alegeri, Kievul vrea o lună
- Vladimir Medinski conduce, din nou, negocierile de pace
- Medinski este un istoric naționalist, care „rescrie” istoria Rusiei, a participat la negocierile din 2022
- Trimiterea lui Medinski la negocieri e un semn că Putin nu vrea pace
- Ieri, din cauza lui Medinski, negocierile au fost blocate
- Trump a avansat din noua ideea unei păci și faptul că ucrainenii trebuie să facă un compromis
Negocierile din Geneva, dintre ruşi, americani şi ucraineni au durat 6 ore, în prima zi, şi au fost „tensionate”. Azi, continuă consultările trilaterale, pe grupuri de lucru, militare și politice.
După ce Dmitri Peskov a transmis că principalul subiect al primei zile de negocieri va fi cedarea de teritorii, preşedintele Volodimir Zeleski spune clar că această discuţie necesită o întâlnire la nivel de Preşedinţi şi că a cerut echipei sale să înceapă pregătirile pentru stabilirea unei întâlniri cu Vladimir Putin, la Geneva.
Cum s-au desfășurat consultările în prima zi și la ce ne așteptăm azi?
Andreea Soare, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Da, în primul rând trebuie să spunem faptul că astăzi negocierile au durat doar două ore și se pare că ele s-au încheiat abrupt, după ce ieri au durat șase ore.
Deci putem vorbi, de fapt, nu neapărat de două zile de negocieri, cât despre o zi și aproape jumătate, exact cum s-a întâmplat, de fapt, și la Abu Dhabi, când ne aducem aminte, la fel, au durat doar o zi și jumătate, nu două zile.
Astăzi, într-adevăr, discuțiile s-au încheiat abrupt. Se pare că ar fi fost vina negociatorului rus șef, Vladimir Medinski. Se pare că s-au purtat discuții atât în format bilateral, deci, ucrainenii cu americanii și, separat, ucrainenii cu unii lideri europeni, care s-ar fi aflați și ei pe acolo, prin Geneva, și, ulterior, au fost purtate discuții, bineînțeles, trilaterale.
Acum, principalul subiect a fost, într-adevăr, cedarea de teritorii, dar, mai ales, crearea acelei zone economice libere din Donbas, o zonă demilitarizată, pe care și-o doresc foarte mult americanii.
Ei au propus-o anterior și astăzi se pare că au venit cu ea la masa negocierilor și s-a discutat intens despre asta.
Aflăm de la Vladimir Medinski că ei ar fi de acord, ucrainenii, să se retragă dintr-o anumită porțiune din Donbas pentru a crea această zonă demilitarizată, că rușii ar fi și ei de acord să se retragă din același număr de kilometri, dar că Rusia și-ar dori și suveranitatea asupra acestei zone demilitarizate.
Ori se pare că este un aspect la care Statele Unite ale Americii nu s-au gândit și, acum, vor merge înapoi la Washington pentru a dezbate această idee. Bineînțeles, Ucraina nu este de acord ca Rusia să aibă suveranitate asupra acestui teritoriu.
S-ar fi discutat și despre faptul că dacă, la un moment dat, Ucraina va ceda alte teritorii, deși Vladimir Medinsky nu își dorește asta, va fi nevoie de un referendum. Și știm deja că el a cerut o lună de încetare a focului în acest război, însă rușii au fost de acord doar cu o zi”.
Vedem că rușii și-au schimbat negociatorul șef și a reapărut acest nume, Vladimir Medinski? Cine este și cum afectează negocierile de pace?
Andreea Soare, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Da, este un personaj, am putea spune, extrem de controversat. Este un istoric naționalist care a participat și la primele negocieri de pace din Beralus și din Turcia în 2022. Negocieri care știm deja cum s-au încheiat, având în vedere că mai avem puțin și intrăm în al cincilea an de război. Se pare că este și personajul la care făcea referire ministrul ucrainean de externe, Andriy Sibiha, acum câteva săptămâni, înainte de negociările de la Abu Dhabi, când se arăta bucuros de faptul că s-a schimbat echipa de negociatori ruși și că acum vor veni, spunea el, lideri militari, care într-adevăr vor fi interesați de negocieri, nu vor ține lecții de istorie fictivă a Rusiei.
Ei bine, a revenit acest Vladimir Medinski și este cumva și o sugestie din partea Rusiei că nu e chiar pregătită de pace, pentru că el este motivul pentru care astăzi s-au încheiat abrupt aceste negocieri. A declarat chiar el, după aceste consultări, că au fost discuții într-adevăr foarte dificile, dar tranzacționale, ca în business, mai spune. Acest Vladimir Medinski este și autorul a trei cărți despre miturile Rusiei. Se vorbește de fapt despre faptul că el este cel care încearcă să rescrie istoria Rusiei doar în termeni favorabili, bineînțeles, Moscovei”.
Keir Starmer ar fi vorbit la telefon cu Donald Trump despre negocieri. Care mai este poziția SUA acum?
Andreea Soare, editor șef la Monitorul Apărării și Securității: „Da, este foarte importantă această conversație, pentru că, de fapt, aflăm că europenii se consultă constant cu americanii, un lucru care știm deja era pus sub semnul întrebării până acum.
A fost importantă, într-adevăr, și acea prezență a liderilor europeni la Geneva, chiar dacă nu au participat la discuțiile trilaterale.
Acum vedem că Statele Unite ale Americii încă încearcă să pună presiune pe Ucraina să cedeze teritorii. Ne-a spus asta chiar Volodimir Zelensky atât la Conferința de Securitate de la Munchen, cât și zilele trecute, când spunea chiar el că nu vrea să fie Președintele care va ceda teritorii în fața unui agresor, pentru că, spune tot el, nu faci compromisuri în fața unui agresor așa cum este Rusia.
Deci, în acest moment, poziția lui Donald Trump este tot cumva favorabilă Rusiei și mai puțin favorabilă Ucrainei, pentru că încearcă să aducă pacea, dar cam doar în condițiile Rusiei, care vedem că vine cu din ce în ce mai multe condiții și restricții la masa negocierilor, și se pare că acum ar vrea să ceară ceva și Alianței Nord-Atlantice. Mai precis se vorbește despre faptul că Rusia ar vrea să ceară NATO, să revoce o decizie care s-a luat la Summit-ul NATO de la București din 2008 și care promitea de fapt Ucrainei și Georgiei că vor adera la un moment dat la NATO.
Noi știm deja, visul Ucrainei s-a spulberat în ceea ce privește NATO, dar acum se pare că intră și Georgia în această discuție.
Mai spunea chiar Institutul pentru Studiul Războiului și că Rusia ar vrea retragerea trupelor NATO din țările aliate care au aderat la NATO după 1997. Deci aici este vorba și despre România. Vom vedea însă dacă vor fi luate în seama aceste cerințe ale Rusiei, care depășesc cumva subiectul negocierilor”.