- Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a criticat vizitele repetate ale trimișilor lui Donald Trump la Moscova
- Kushner și Witkoff nu au călătorit încă în Ucraina nici măcar o dată
- Conflictul din Orientul Mijlociu pune în pauză negocierile dintre SUA, Rusia și Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat îndoielile cu privire la negocierile de pace ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova, într-un interviu amplu acordat pentru postul de televiziune ucrainean ICTV, citat de BBC.
„Este lipsit de respect să vii la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu lipsit de respect. Înțeleg că avem o logistică complexă… Dacă nu vor, ne putem întâlni în alte țări”, a declarat Zelenski.
Jared Kushner și Steve Witkoff au zburat la Moscova de mai multe ori și s-au întâlnit cu Președintele rus, Vladimir Putin, inclusiv într-o vizită oficială pe 22 ianuarie. Trimișii americani s-au întâlnit anterior cu oficialii ucraineni, dar nu au călătorit niciodată la Kiev. Președintele ucrainean a mai adăugat că această călătorie nu s-a concretizat niciodată, în contextul războiului dintre SUA-Israel și Iran, care a pus pe pauză negocierile de pace pentru Ucraina.
Cei doi emiari urmau să viziteze Kievul la începutul lunii aprilie, dar Zelenski a pus la îndoială formatul discuțiilor, declarând jurnaliștilor că este „dificil de spus” dacă va avea loc curând o întâlnire în capitala Ucrainei sau într-o altă locație, la care vor fi implicate toate cele trei echipe de negociere.
Ultimul summit trilateral dintre Rusia, SUA și Ucraina a avut loc la mijlocul lunii februarie. Mai puțin de două săptămâni mai târziu, SUA și Israel au început să atace Iranul, iar atenția s-a mutat de la războiul din Ucraina, care continuă de mai bine de patru ani, la conflictul din Orientul Mijlociu.
Până în februarie, atât Moscova, cât și Kievul au ajuns la un acord comun privind anumite „aspecte militare”, precum amplasarea liniei frontului și monitorizarea armistițiului.
Cu toate acestea, mai multe probleme au rămas încă nerezolvate, inclusiv cererea Ucrainei ca Rusia să returneze toți copiii ucraineni pe care i-a deportat cu forța la încă de la începutul războiului și insistența Kremlinului asupra unei „schimbări de regim” la Kiev.
Totuși, cea mai mare problemă rămân teritoriile Ucrainei controlate de ruși, unde sunt organizate referendumuri privind aderarea la Rusia. Teritoriile sunt regiunile Donețk și Luhansk și Republica Autonomă Crimeea din Peninsula Crimeea, care reprezintă 20% din teritoriul Ucrainei.
În acest sens, cererea Moscovei de a deține teritorii ucrainene suverane în schimbul încetării războiului este inacceptabilă pentru regimul de la Kiev, iar niciuna dintre părți nu este dispusă să cedeze, ceea ce pune pe pauză negocierile.
„Căutăm un compromis între două poziții complet opuse. Atât Kievul, cât și Moscova vor trebui să recunoască unul din două lucruri: fie găsim o soluție și punem capăt acestui război, fie ne asumăm cu toții în mod egal responsabilitatea de a recunoaște că nu am găsit o soluție și continuăm să ne ucidem unii pe alții – lucru pe care îl facem destul de eficient și profesional”, a declarat în februarie Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski.
Din cauza războiului, care a început odată cu invazia largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, sute de orașe sunt supuse în mod regulat în atacurilor aeriene cu drone. Într-o noapte a săptămânii trecute, Rusia a lansat un atac cu peste 700 de drone și rachete în valuri multiple, ucigând cel puțin 18 civili.
Între timp, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice rusești cu drone cu rază de lungă acțiune, lovind mai multe fabrici, depozite, porturi și terminale petroliere aflate pe teritoriul Federației Ruse.
Conform Reuters, aproximativ 20% din capacitatea totală de export a Rusiei era nefucțională la începutul lunii aprilie. Principalul port din Marea Baltică, Ust-Luga, a oprit exporturile cu petrol acum o săptămână, după atacurile și incendiile provocate de dronele ucrainene.
În ciuda sancțiunilor din partea Occidentului și a atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, producția de petrol rusească a scăzut anul trecut cu doar 0,8%, la 10,28 milioane de barili pe zi, aproximativ o zecime din producția globală. Totodată, criza energetică cauzată de războiul din Iran a adus până acum pentru Rusia la câștiguri financiare și o creștere semnificativă a PIB-ului țării.
