• Zelenski spune că discută cu UE finanțarea Armatei ucrainene.
• Președintele Ucrainei vrea să-l ducă pe Keith Kellogg să discute cu armata pe front.
• Zelenski îl acuză pe Trump că ajută Rusia să iasă din izolare.

Din cauza negocierilor pe încetarea războiului din Ucraina, relațiile dintre Kiev și Casa Albă par să intre într-o nouă eră. De la Mar-a-Lago aseară, președintele american Donald Trump a pus în discuție legitimitatea președintelui Zelenski și i-a cerut să explice unde sunt banii americanilor care s-au dus pentru susținerea războiului în Ucraina.

Astăzi a venit și replica președintelui ucrainean. Zelenski a convocat la Kiev o conferință de presă în care îl acuză pe Trump de dezinformare rusă. Zelenski spune că are 57% cotă electorală în sondaje, nu 4% așa cum a zis Trump și nu poate vinde Ucraina pe un acord cu minereurile, așa cum i-a cerut partea americană.

Ce i-a reproșat de data aceasta Zelenski lui Trump?

Foarte probabil vom asista în continuare la un schimb de replici între cei doi, președintele Zelenski și președintele Donald Trump. Ei nu se înțeleg de foarte mulți ani, din 2020, al doilea impeachment al lui Donald Trump a fost tot pe subiectul Ucraina, acuzându-l în acea vreme pe Joe Biden că a avut unele beneficii de pe urma acestui război, fapte dovedite ulterior și în dosarul lui Hunter Biden. 

Ca atare, astăzi, bineînțeles că a venit și replica din Ucraina. Zelenski a făcut o conferință de presă de aproape o oră în care arăta că e deranjat de faptul că partea americană îi pune în discuție legitimitatea, că partea americană l-a readus pe prima scenă a lumii pe Vladimir Putin și că partea americană, practic asta reproșează Zelenski, că nu îl mai ajută în războiul din Ucraina.

Chiar a avut o serie de replici prin care le-a spus jurnalistilor că nu mai are cu ce doborî rachetele ruse, comandanții îl sună la ora 5 dimineața și îi spun că sunt 8 rachete care se apropie de anumite orașe și Ucraina nu mai are apărare antiaeriană. Ce spune Zelenski este că în perioada următoare așteaptă ca armata Ucrainei să fie susținută financiar și militar de statele Uniunii Europene. Asta lasă de înțeles și Donald Trump, că Uniunea Europeană ar trebui să se implice mai mult și că el nu este de acord cu nici o concesie territorială, ceea ce știm că spune și Ucraina și Rusia.

Problema este că ceea ce s-a întâmplat ieri la Riad a fost interpretat de toată presa internațională ca o discuție bilaterală între Rusia și Statele Unite despre Ucraina. Ceea ce spune administrația americană încă de ieri, pentru că a ieșit și Vladimir Putin astăzi într-o serie de declarații, că cele două capitale, Washington și Moscova, spun că a fost o discuție bilaterală despre reluarea cooperării și nu neapărat despre subiectul Ucraina. Vladimir Putin a spus astăzi că Donald Trump i-a spus la telefon că Ucraina va fi parte în aceste negocieri și după ce se vor desemna echipele de negociere, și de partea americană și de partea rusă, probabil se va face o delegație și de partea ucraineană. 

Ce a mai spus Putin astăzi a fost că inclusiv subiectul energiei este o temă de relație bilaterală cu Rusia. La fel și problema START III, pentru că expiră tratatul privind neproliferarea armelor nucleare. Un tratat bilateral între cele două state făcut în acord cu Agenția Internațională pentru Energia Atomică pentru că, în acest moment, vorbim de o discuție între două cele mai puternice state nucleare ale lumii.

Cum afectează România acest schimb de replici dintre cei doi președinți?

Noi avem o altă situație particulară, extraordinară. Vezi și ceea ce se întâmplă azi la Paris. Domnul Bolojan, până la urmă, s-a dus într-o reuniune mai mică, a doua reuniune convocată de Emmanuel Macron pe subiectul Ucraina.

Dar problema este că România nu are un lider legitim, adică nu are un lider votat de poporul român în funcție astfel încât să poată emite pretenții în aceste discuții privind subiectul Ucraina sau securitatea pe continentul nostru, având în vedere că noi suntem România, stat-graniță NATO și stat-graniță a Uniunii Europene și avem și cea mai lungă frontieră cu Ucraina. 

Problema noastră este particulară, tocmai de aceea se observă că de câteva zile, în acest duel Kiev-Washington DC, Kiev-Moscova, Uniunea Europeană s-a cam dat la o parte. Există aceste întâlniri ale lui Macron, dar Uniunea Europeană nu este parte a acestor discuții biraterale dintre Statele Unite și Moscova și cu atât mai mult România, pentru că statele, în general, sunt reprezentate de lideri votați, lideri pe funcție, lideri legitimi. Noi, în acest moment, avem această situație particulară cu alegerile prezidențiale anulate și cu domnul Bolojan care este interimar provizoriu în funcție. 

Astăzi a trecut de Camera Deputaților legea care permite doborârea dronelor în spațiul aerian național

Nu puteam doborî dronele, nu pentru că nu aveam voie, ci pentru că legislația noastră era veche și, din punct de vedere al securității naționale, este foarte veche, din anii ’90. 

Adu-ți aminte că șeful statului major al armatei a ieșit acum 2 ani, de când a început această proveste cu dronele, și a spus că legislația noastră este învechită. Adică din propria noastră vină, parlamentul, care nu și-a făcut treaba, nu și-a adaptat legislația astfel încât atunci când observi un obiect, dronă, așa cum se desfășoară în prezent războaiele, mai ales cel din Ucraina, nu o poți dobori chiar dacă are explosibil pe ea. 

Deci este o problema internă a României pe care și-a rectificat-o după ce și-a adaptat legislația.

Citește și

• Președintele CCR a justificat anularea alegerilor și interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Ion Cristoiu: „De ce se tem de candidatura lui?”
• Președintele Trump renunță la Ucraina. Radu Magdin, analist politic: „Ucraina, în mod natural, va beneficia de solidaritatea europeană”
• UE adoptă al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, în ciuda presiunilor lui Trump