- Zhu Rongji a fost unul dintre principalii promotori ai reformelor economice chineze din anii ’90.
- Zhu Rongji era cunoscut pentru stilul său direct și criticile dure, în special la adresa corupției, administrației și sistemului bancar.
- Zhu Rongji a contribuit decisiv la aderarea Chinei la Organizația Mondială a Comerțului în 2002, un moment important pentru integrarea economiei chineze în economia globală.
Zhu Rongji, fost Premier al Chinei și unul dintre principalii promotori ai reformelor economice din anii ’90, a murit miercuri, la 97 de ani, relatează Reuters.
Cunoscut pentru stilul său direct și pentru declarațiile fără menajamente, Zhu a ocupat funcția de Vcepremier între 1991 și 1998, înainte de a deveni Premier, poziție pe care a deținut-o până în 2003.
În perioada în care s-a aflat la conducerea Guvernului, Zhu a susținut reforme economice ample. Acestea au inclus restructurarea și închiderea unor întreprinderi de stat, reducerea numărului de angajați din sectorul public, consolidarea controlului fiscal al Guvernului central și reformarea sistemului de locuințe.
Zhu a devenit cunoscut și pentru criticile sale dure la adresa corupției, administrației și sistemului bancar. Discursurile sale, publicate ulterior într-o colecție de patru volume, au atras un interes considerabil în China.
Într-un discurs din 1998, Zhu avertiza că țara se confruntă cu riscuri care ar putea genera „crize” și vorbea despre nemulțumirea populației provocată de corupție, inegalități și abuzurile unor oficiali locali.
Aceste declarații au căpătat o nouă relevanță în anii de după plecarea sa din funcție, când probleme precum datoriile administrațiilor locale, creditele bancare riscante și corupția au continuat să reprezinte provocări pentru economia chineză.
Rol important în ascensiunea economică a Chinei
Născut și educat la Beijing, Zhu a absolvit Universitatea Tsinghua și s-a alăturat Partidului Comunist Chinez în 1949. După o perioadă dificilă în timpul Revoluției Culturale, a revenit în structurile politice și a devenit primar al Shanghaiului în 1987.
La Shanghai, Zhu a contribuit la transformarea orașului într-un important centru economic și financiar. Ulterior, la Beijing, a continuat reformele menite să reducă dezechilibrele economiei chineze și să stimuleze dezvoltarea sectorului privat.
Una dintre cele mai importante realizări ale sale a fost contribuția la negocierile care au permis Chinei să adere la Organizația Mondială a Comerțului în 2002. Procesul a presupus negocieri dificile și concesii importante, dar aderarea a devenit ulterior un moment-cheie pentru integrarea Chinei în economia mondială.
Moștenirea lui Zhu rămâne însă controversată. Unele dintre politicile implementate în timpul mandatului său au generat costuri sociale importante, iar criticii au susținut că anumite decizii privind agricultura, distribuirea veniturilor fiscale și restructurarea companiilor de stat au creat probleme pe care guvernele ulterioare au fost nevoite să le gestioneze.
Cu toate acestea, Zhu Rongji rămâne asociat cu una dintre cele mai profunde perioade de reformă economică din istoria recentă a Chinei.
