- 18 octombrie: Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane
- Iana Matei: „Un traficant de persoane se poate afla în curtea fiecărei şcoli”
- Cea mai frecventă formă de exploatare: exploatarea sexuală
- Autorităţile anchetează, pun sub acuzare şi condamnă un număr foarte mic de traficanţi
- Lipsesc fondurilor guvernamentale pentru servicii de asistenţă şi protecşie ale ONG-urilor
Astăzi este Ziua Europeana Împotriva Traficului de Persoane şi nu, nu este nimic de sărbătorit. Numai în 2019, 700 de români au fost făcuți sclavi. Dintre ei, 327 minori. Sunt copiii cuiva, care au ajuns în rețele de prostituție sau cerșit din întreaga Europă.
Brezeanu Raluca, ANITP: „Nu cred că mi se poate întâmpla mie” este un mod de gândire care poate duce la experiențe cu consecințe grave, chiar fatale. În majoritatea cazurilor, victimele realizează pericolul doar în momentul în care sunt sechestrate și/sau obligate să desfășoare activități împotriva voinței lor.”
ONG-urile, victimele, dar şi supravieţuitorii strigă după ajutor, iar autorităţile închid ochii şi dau totul pe mute. Legislație există, dar nu prea are cine s-o pună în practică.
Sunt prea puține anchete și condamnări pentru traficanți. Să nu uităm de vestitul dosar Ţăndărei, unde 25 de persoane acuzate de trafic de persoane au fost achitate. Așa că ONG-urile rămân cam singure pe baricadă.
Iana Matei, activist: „Noi ca societate, aș spune că înaintea guvernului, nu reacționam și avem aceeași mentalitate că dacă i s-a întâmplat ceva înseamnă că ea a fost de vină.”
Oana Bîzgan, membră a Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi: „Traficul de persoane nu este ceva ce se întâmplă cuiva de la marginea societății, nu. Ne efectează pe toți, inclusiv bula noastră, oricât ar fi ea de mică.”