- ONU avertizează că Zoonoza – bolile cu transmitere de la animal la om – ar putea să se multiplice dacă nu vor fi luate măsuri.
- Un raport ONU arată că exploatarea faunei sălbatice, degradarea mediului înconjurător și schimbările climatice favorizează apariția bolilor zoonatice.
- COVID-19 va afecta economia globală cu 9 triliarde de dolari, în următorii doi ani, relatează BBC.
ONU (Organizația Națiunilor Unite) avertizează că Zoonoza sau bolile zoonotice – infecțiile care se transmit de la animal la om – vor fi într-o continuă creștere dacă fauna sălbatică și mediul înconjurător nu sunt protejate, relatează BBC.
Alte exemple de boli zoonotice sunt Ebola, West Nile și Sars.
Experții ONU sunt de părere că evoluția COVID-19 este cauzată de cererea foarte mare de proteină animală, de agricultura nesustenabilă, dar și de schimbările climatice pe care le putem observa tot mai des.
Ignorarea bolilor zoonotice duce la moartea a 2 milioane de oameni în fiecare an, conform experților ONU.
Tot ei mai spun și că boala COVID-19 va costa economia mondială 9 triliarde de dolari, în următorii doi ani.
Raport ONU despre bolile zoonotice
Un raport realizat de ONU și Institutul Internațional de Cercetare Livestock arată că boala nu se transmite automat de la animal la om. Transmiterea este favorizată de degredarea mediului natural înconjurător.
Degradarea pământului, exploatarea faunei sălbatice, extracția resurselor naturale și schimbările climatice sunt câteva exemple de alterare a mediului, regăsite în raport.
„De-a lungul ultimului secol, ne-am confruntat cu cu cel puțin șase mari pandemii de coronavirus”, afirmă Inger Andersen, subsecretar general și director executiv al Programului de Mediu ONU.
„În ultimii douăzeci de ani și înainte de COVID-19, bolile zoonotice au cauzat un dezastru economic de 100 de miliarde de dolari”, a adăugat Andersen.
Oficialul ONU atrage atenția asupra faptului că „în fiecare an, în zonele slab dezvoltate financiar, unde oamenii au un venit mediu sau foarte scăzut, mor două milioane de oameni din cauza ignorării bolilor zoonotice ca antraxul, tuberculoza bovină sau rabia”.
Inger Andersen subliniază și cererea crescută de proteină animală și afirmă că producția de carne a crescut cu 260% în ultimii 50 de ani.
„Am intensificat procedurile agricole, am extins infrastructura și am exploatat resursele naturale, toate cu costul faunei sălbatice”, a spus Andersen.
„Barajele, sistemele de irigație, fermele industriale au legătură cu 25% dintre bolile infecțioase de care suferă oamenii. Călătoritul, transportul, lanțurile de producție alimentară au șters pur și simplu granițele, iar distanța nu mai există. Schimbările climatice nu au făcut decât să contribuie la răspândirea patogenilor”, a explicat oficialul ONU, Inger Andersen.
Raportul realizat de ONU împreună cu Institutul Internațional de Cercetare Livestock oferă și soluții pentru dezvoltarea unor strategii guvernamentale prin care viitoarele pandemii sau epidemii pot fi prevenite.
Câteva exemple de soluții eficiente ar fi următoarele:
- Stimularea activităților agricole sustenabile;
- Îmbunătățirea biodiversității;
- Investițiile în cercetările științifice.
„Știința arată clar că dacă vom continua să exploatăm fauna sălbatică și să distrugem ecosistemul, ne putem aștepta la boli zoonotice care vor continua să apară”, explică Andersen.
„Dacă ne dorim să prevenim pandemiile viitoare, ar trebui să avem mai multă grijă de mediul înconjurător”, adaugă oficialul ONU.
- Estonia a dejucat o acţiune de sabotaj rusească la o companie de drone. Rusia menţine atacurile hibride sub pragul unui conflict militar deschis şi complică reacţia unitară a NATO
- Alegerea șefului Francofoniei se amână cu un an. Nicușor Dan a mers în Cambodgia pentru a-l susține pe Dacian Cioloș. Cât ar fi costat zborul
- Facturile la căldură trimit studenții acasă. Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad mută cursurile online pentru a reduce facturile. Ministerul Educației suplimentează bugetul cu un milion de lei
- România marchează Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO. Cum poate moștenirea lui Constantin Brâncuși să devină un spațiu de cultură și educație în București?
- Mugur Isărescu spune că România are nevoie de investiții străine și fonduri europene, nu de FMI. Cristian Hostiuc: „Singura mare problemă este deficitul bugetar”