”Un veritabil Kill Bill al politicii românești”. Raluca Turcan, deputat PDL, la alegerea Elenei Udrea în fruntea organizației PDL București, în 21 noiembrie 2010. De atunci încoace, Raluca Turcan a progresat mult. A învățat că obediența nu trebuie să fie un scop în sine și că ea nu asigură decît o poziție veșnic secundară pe scena politică.
Advertisment
În această săptămînă, singura femeie din guvernul Cîțu apare drept salvarea pensionarilor. Decizia ei de a recalcula pensiile pe baza contributivității poate să o bage, cu toate păcatele din trecut, în istorie. Dacă va reuși. Pentru această vastă operațiune, doamna Turcan a spus că vor lucra între 500 și 1000 de noi angajați ai ministerului și direcțiilor de muncă. Ei au de, analizat un număr de peste 5 milioane de dosare. E o muncă de Sisif.
La un calcul simplu, fiecăruia îi revin spre analiză circa între 5 și 10.000 de dosare. Doamna Turcan a spus că va rezolva problema într-un an și jumătate. Ca să se țină de cuvînt, înseamnă că subordonații săi trebuie să rezolve în fiecare zi lucrătoare recalcularea, în medie, a 300 de pensii. Ceea ce e practic imposibil.
Recomandări
E însă posibil ca, din această perspectivă, Raluca Turcan să intre altfel în istorie: drept corigentă la matematică. Sau drept un politician cinic. Interesat doar de putere și conservarea ei.
Prin orice mijloace, chiar amăgindu-i pe pensionari cu o nouă promisiune, cum a fost și creșterea pensiilor cu 40 la sută. Să nu o deosebească nimic de colegii din guvernul Cîțu, care au luat în aceasă săptămînă decizia să nu se mai încurce și să-i treacă pe prefecți în rîndul demnitarilor. Ca să mai împartă niște posturi, la un guvern care are de hrănit trei partide.
Partenerii noștri