E simplă, dar elegantă, ușoară ca un fulg și are o tentă de vanilie. Este vorba de Panna cota, o simfonie a ingredientelor simple transformate într-o creație delicioasă. Desertul fin și catifelat reprezintă o capodoperă a bucătăriei italiene.
Termenul „panna cotta” înseamnă, în traducere liberă, „smântână gătită”. Își are rădăcinile la începutul secolului al XX-lea în provincia nordică Piemont și se spune că provine dintr-o tradiție pastorală. Mai târziu s-a răspândit în toată peninsula Apenini și apoi a cucerit întreaga lume.
Este simplă în compoziție, dar bogată în gust. Cheia pentru o panna cotta perfectă constă în echilibrul meticulos al ingredientelor. Bătând împreună smântâna, zahărul, gelatina și vanilia rezultă un amestec armonios, cu o textură delicată. Este turnat apoi în matrițe și, după solidificare, este servit cu eleganță pe farfurii, pregătit să încânte simțurile într-un final dulce și rafinat. Rețeta tradițională acceptă variații jucăușe, infuzii de arome precum citricele, ciocolata, fructele de pădure, cafeaua sau fisticul. Panna Cotta este servită de cele mai multe ori cu fructe proaspete deasupra.
Panna cotta a devenit un simbol al rafinamentului și al deserturilor italiene. Poate ai văzut-o și în The Platform: „Panna cotta este mesajul”. Desertul devine fatal aici, îl atingi, ești eliminat. Într-un act de rebeliune contra ierarhiilor sociale, protagoniștii lungmetrajului decid să protejeze desertul pentru a ajunge la cine chiar are nevoie de el.
Dincolo de filme și carți de bucate, panna cotta și-a câștigat locul pe meniurile restaurantelor italiane și internaționale. Dacă ți-am făcut poftă, o poți savura în București, la Fior di Latte, la Trattoria Mezzaluna
Sau la Poesia.

Recomandări

SECRETUL BANILOR
PARTIDELE VOR PROTESTE
ALERTĂ SANITARĂ ÎN SUA
CE-I PLAC GLUMELE LUI
IRANUL AJUTĂ RUSIA
DIN OSTAȘ, SCRIITORAȘ