Economia României a crescut în primul trimestru din acest an cu 2,3% față de primul trimestru din 2022, un rezultat pe care analiștii economici îl consideră slab, pentru că este sub estimările lor, care indicau o creștere de 4%. Probabil că așa este. Dar și această creștere economică de numai 2,3% înseamnă un rezultat bun având în vedere contextul în care ne aflăm, cu o inflație încă ridicată, cu dobânzi mari, cu o putere de cumpărare mai redusă, cu războiul din Ucraina la graniță.
Advertisment
Bine că nu am fost pe minus, având în vedere că față de trimestrul patru din 2022, creșterea economică în primul trimestru a fost de numai 0,1%, adică practic, economia a stagnat. Întrebarea este ce va fi în următoarele trimestre. Industria României, care are ponderea cea mai mare în PIB, depinde de ce se întâmplă în Germania, depinde de Europa.
Dacă nemții își revin, atunci și industria din România, care este pe minus, își va reveni. Dobânzile mari au lovit în cererea de credite, în special pe zona de retail, a persoanelor fizice, iar aici cererea de credite ipotecare și imobiliare a fost cea mai lovită, lucru care a afectat pe lanț piața de construcții și tranzacțiile rezidențiale.
Recomandări
Dacă dobânzile, care par acum că s-au stabilizat, după creșterea exponențială de anul trecut, vor da semne de scădere, piața de creditare se va revigora. Ceea ce este bine, este că salariile nu s-au tăiat, nu prea s-au dat oameni afară în această criză. Salariile chiar au crescut, lucru care a ținut consumul și plata creditelor la bancă pe plus.
Pentru partea a doua a anului, unde trebuie să vină și producția agricolă, speranța este că vom avea o creștere economică de peste 4%. Ar trebui să se dezghețe proiectele private de investiții, și mai mult decât atât, ar trebui să se dea drumul la banii din PNRR. Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla. Până atunci, bine că nu am avut scădere economică, iar rezultatul din primul trimestru, de plus 2,3%, este bun.
Partenerii noștri