Fini sunt! Care este credibilitatea finanțelor publice ale României?

După 10 luni din acest an încasările statului din taxe și impozite au fost de 308 miliarde lei, iar cheltuielile au fost de 356 miliarde de lei. A rezultat un deficit bugetar de 48 miliarde lei, adică 4% din PIB, cu mult sub ținta de 7% din PIB de deficit bugetar pentru acest an. Toate bune și frumoase până când Minsiterul Finanțelor a prezentat rectificarea bugatară, care prevede pentru finalul acestui an un deficit de 84 miliarde lei, 7,13% din PIB.
Deci în 2 luni, noiembrie și decembrie, Ministerul Finanțelor, Guvernul, statul cheltuie 32 miliarde lei, o sumă imensă.


Cum poți să ai o asemenea execuție bugatară? Asta înseamnă că piața este plină de lucrări și servicii care au fost executate de stat, care nu au fost înregistrate și care acum așteaptă să fie plătite. Dincolo de acest lucru, ce mesaj transmite Ministerul Finanțelor și Guvernul piețelor financiare care finanțează aceste deficite? Înainte să se facă politician, Florin Cîțu, fostul premier și ministru al Finanțelor, a condus operațiunile de Trezorerie ale ING Bank și știe ce înseamnă o asemenea execuție bugetară. Nu știu câți bani are puși deoparte Ministerul Finanțelor, dar știu că dobânzile sunt în creștere, iar necesarul de finanțare al statului este din ce în ce mai mare. Când dezechilibrezi și apoi inunzi piața în ultimele 2 luni cu 32 miliarde lei, lucrurile o pot lua razna. În 2008, Guvernul Tăriceanu și apoi Boc a cheltuit în ultimele luni ale anului 12 miliarde de lei, ceea ce a provocat o destabilizare a pieței monetare și valutare și s-a sfârșit printr-o creștere a inflației și a cursului valutar. România nu poate trăi la nesfârșit cu aceste deficite bugetare, iar piețele financiare știu acest lucru. Cu asemenea execuții bugetare, în care în ultimele luni statul cheltuie sume imense de bani credibilitaea finanțelor publice este pusă sub semnul înrrebării.