Anul trecut, guvernul Ciolacu 1 a făcut un deficit bugetar de 8,6% din PIB, foarte mare, imens, față de 6% cât se angajaze la începutul anului. Anul acesta, guvernul Ciolacu 2 care spune că va face mai mult decât guvernul Ciolacu 1 în menținerea cheltuielilor bugetare sub control, vrea să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB.

Ceea ce este tot un deficit bugetar foarte mare, care ne va crește și mai mult datoria publică. Problema este că cei care împrumută România, adică cei care cumpără obligațiunile și titlurile de stat emise de guvern nu prea îl cred pe Ciolacu 2 că va reuși să țină cheltuielile bugetare sub control și să reducă deficitul bugetar, având în vedere experiența cu Ciolacu 1.

Așa că cer dobânzi mai mari ca să împrumute România, este foarte simplu, riscul este foarte mare, așa că vrem dobânzi mai mari. Dobânzile la tilturile de stat au crescut peste 7,5% și mai au un pas pentru a trece de 8%. Totul are un preț, iar acum România, adică noi toți, plătim un preț foarte mare pentru guvernul Ciolacu 1 care a aruncat foarte mulți bani în piață și care a avut cheltuieli foarte mari.

Recomandări

CINE AJUTĂ UCRAINA
NU-ȘI TRIMIT OAMENII LA RĂZBOI
LAVROV EXCLUDE CONCESIILE
IDK RĂMÂNE ÎN LIBAN
KELLOGG MERGE ÎN UCRAINA
CUM EȘTI SAFE PE MUNTE?

Problema este că nivelul extrem de ridicat la care se împrumută guvernul Ciolacu 2 influențează toată piața dobânzilor. Deși inflația a scăzut față de anul trecut, dobânzile au scăzut la începutul anului, dar din toamnă, mai ales din decembrie au început să crească din nou. BNR a redus de două ori dobâna de referință, dar acum a decis să nu mai facă acest lucru pentru că trendul de scădere a dobânzilor s-a inversat, România fiind considerată în acest moment o țară cu risc datorită tensiunilor politice și deficitului bugetar mare. Degeaba cer companiile dobânzi mai mici la credite. Nu prea se poate. Așa că toată lumea plătește dobânzi mari, mai mari, din cauza derapajului bugetar.