Nimănui nu-i plac datele statistice, mai ales politicienilor și celor care guvernează o țară.
Advertisment
Dacă îl întrebi pe un deputat sau pe un senator sau chiar pe un ministru câte locuri de muncă a atras în județul pe care îl reprezintă, îți închide imediat telefonul. Nu te mai aude sau este într-o ședință.
Nu cred că Marcel Velea, actualul ministru de interne, senator de Caraș-Severin, știe că în județul lui a pierdut 1.051 de locuri de muncă în 2019, fiind în top.
Recomandări
La polul opus, județul Mehedinți, reprezentat de ministrul economiei, Virgil Popescu, a câștigat 1.025 de locuri de muncă anul trecut. Dar mă îndoiesc că ministrul Popescu știe acest lucru.
București, Timiș, Cluj, Constanța, Brașov, Prahova și Iași sunt județele cu cel mai mare număr de salariați din România. Bucureștiul are aproape 1 milion, iar anul trecut a câștigat 35.000 de noi locuri de muncă.
La polul opus al clasamentului, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Mehedinți sau Tulcea sunt județele care au cel mai mic număr de salariați.
Celebrul Nicolae Bădălău de la PSD, parlamentar din 2004 și chiar ministru al economiei acum un an, patronează cel mai sărac județ din România ca număr de salariați: numai 33.000, dintre care o bună parte sunt la stat.
Timp de 16 ani, Bădălău a fost parlamentar de Giurgiu, iar rezultatele se văd.
Creșterea numărului de salariați într-un oraș, județ, o țară depinde și de politicienii locali și naționali care fac tot posibilul să atragă investiții și străine și românești. Sau ar trebui.
Politicienii americani fac tot posibilul să atragă investiții care să aducă locuri de muncă, iar acest lucru însemnă prosperitate și în final voturi.
La noi politicienii au dat mâlai și zahăr, iar acum dau pliante și postere de unde zâmbesc, pentru a lua un nou mandat. Dar locurile de muncă nu figurează pe agenda lor. Dacă vreți să le stricați ziua, întrebați-i de locurile de muncă concrete pe care le-au adus și ar putea să le aducă.
Partenerii noștri