Ani de zile liderii politici și guvernele care au trecut pe la Palatul Victoria ne-au vândut ideea că avem o datorie publică redusă, de numai 35% din PIB, față de alte țări care au 60, 80 sau chiar 120% din PIB, și nu au niciun fel de problemă.

Așa că, de ce Bruxelles, FMI, băncile și analiștii externi vorbesc despre creșterea datoriei publice a României.

Ne putem împrumuta fără probleme, pentru a face investiții, pentru a trăi mai bine cu toții, nu numai cei care au avut norc în viață pentru că sunt politicieni, comuniști, securiști sau au avut parte de influență și informații.

Până să vină criza COVID eram bine. Datoria publică creștea în valoare nominală, dar și PIB-ul creștea, așa că lucrurile erau sub control. Numai că a venit COVID-ul și a aruncat totul în aer în numai doi ani.

Guvernul Orban a ținut în 2020 economia și business-ul la suprafață prin dublarea deficitului bugetar de la 4% la 8% din PIB, ceea ce în final a însemnat creșterea datoriei publice.

La fel s-a întâmplat și în 2021, în timpul guvernului Cîțu, lucru care a mărit și mai mult datoria publică. Așa că, am intrat în 2022, cu o datorie de 48% din PIB. În doi ani am adunat o datorie de 13% din PIB, adică peste 250 de miliarde de lei în plus, fără să vedem prea multe schimbări în jurul nostru. Doar s-au plătit salarii, pensii și dobânzile la datoriile făcute anterior.

Problema este că la începutul acestui an am fost loviți de războiul din Ucraina, care  a dat din nou peste cap programul economic și bugetar.

Din cauza exploziei prețurilor la energie și materii prime ne-am trezit cu o inflație foarte urâtă, cu dobânzi care cresc exponențial și cu o economie care începe să aibă probleme, prin reducerea puterii de cumpărare a consumatorilor.

Dacă în urmă cu un an ministerul Finanțelor se împrumuta la dobânzi de 2%, acum a ajuns să plătească randamente de peste 8% ca să facă rost de bani pentru finanțarea bugetului.

Creșterea economică este mai mică decât creșterea dobânzilor, ceea ce înseamnă că datoria publică va crește și mai mult.

În 2023, conform Comisiei Europene, România va ajunge la o datorie de 52,6% din PIB, iar dobânzile vor fi din ce în ce mai mari.

Recomandări

ELICOPTERUL LUI RAISI E CĂUTAT DE ARMATĂ
CUM PREPARI O SALATĂ SĂNĂTOASĂ?
CREANGĂ TE INVITĂ LA EL ACASĂ
POȚI TRĂI FĂRĂ CULTURĂ?
POPULAȚIA ROMÂNIEI E ÎMBĂTRÂNITĂ
RĂZBOI ÎN UCRAINA