După creșterea bruscă din toamna anului trecut, Banca Națională, dar și analiștii, prognozează că inflația va scădea în acest an, chiar se va înjumătăți. De la 9,8% acum, prognozele pentru anul viitor se îndreaptă spre 5%, dacă nu chiar mai jos. Spre exemplu, ING are o prognoză de inflație de 4,5% pentru 2026. Scăderea la jumătate a inflației va însemna și scăderea dobânzilor, dar această reducere nu va fi în aceeași proporție. De la 6,5%, cât este dobânda de referință, BNR nu va reduce dobânda la 3,5%.
Dobânzile vor începe să scadă din primăvară, dar scăderea va fi mai lentă, pentru simplul fapt că dobânzile de acum sunt sub inflație. La o inflație de 9,8%, BNR are o dobândă de 6,5%, iar ROBOR-ul la 3 luni este 6,12%. De un an, România funcționează cu dobânzi real negative, chiar și comparativ cu dobânzile pe care le oferă statul populației atunci când vine cu Fidelis sau Tezaur, unde dobânzile sunt de peste 7% pe scadențele lungi.
Banca Națională a reușit să gestioneze politica monetară și valutară din ultimul an într-un mod prudent, deși s-a confruntat cu episodul alegerilor prezidențiale, atunci când cursul a crescut peste 5 lei pentru un euro, și în toamnă, când au venit majorările de taxe și impozite, precum și liberalizarea prețurilor la energie, care a dus inflația de la 5% la aproape 10%. Acum, BNR trebuie să gestioneze scăderea inflației și scăderea dobânzilor, scăderi care ar trebui să susțină îmbunătățirea puterii de cumpărare și relansarea economică. Chiar dacă rata de economisire și-a diminuat creșterea, totuși, în tumultosul an 2025 – politic, economic, valutar și social – populația și companiile au reușit să mai pună ceva deoparte, chiar dacă creșterea salarială s-a diminuat. Să vedem ce va fi în 2026, dacă economia și business-ul vor reacționa pozitiv la scăderea inflației și a dobânzilor.