Dacă ne uităm la harta salariilor din România, cele oficiale, la jumătatea anului, nu arată rău, chiar deloc. Salariul mediu a crescut an la an, iulie 2023 vs. iulie 2024, cu 14,8%, ajungând la 5.242 de lei, adică 1.054 de euro. Dacă luăm în considerare o inflație de 5% în același interval, rezultă o creștere reală a salariilor de 10%, ceea ce înseamnă o creștere foarte bună. Ca să nu mai vorbim că în euro, creșterea este de aproape 15%, având în vedere stabilitatea cursului valutar leu/euro, o stabilitate de neînchipuit. Problema este atunci când ne uităm la distribuția salariilor în România.
Avem județe, orașe sau zone cu salarii bune, la nivelul mediei și cu mult peste medie, iar la polul opus avem zone cu salarii mult mai mici, poate chiar prea mici și, de aceea, multă lume este nervoasă. Fie sunt județe care au fost dezindustrializate, de exemplu, Hunedoara, fie sunt zone unde nu prea au ajuns investiții, iar toți cei de acolo sunt captivi statului, cum este cazul Teleormanului, județul cu cel mai mic salariu mediu din piață. În Teleorman, destul de aproape de București, salariul mediu este de 3.893 de lei, cu 25% sub media națională și cu 70% sub București. Pentru că sunt prizoniere statului, județele cu salarii mai mici depind de politicienii locali, depind de instituțiile statului.
În aceste județe, investițiile private, atât cele românești cât mai ales cele străine, sunt foarte mici, chiar deloc. Așa că toată lumea de acolo depinde de banii de la stat. Politicienii locali, stau mai mult pe la București și nu prea fac nimic pentru județul sau orașul lor, cele care le asigură voturile. La nivelul întregii țări avem foarte multe exemple de acest gen: unde baronii locali sunt puternici, salariile în sectorul privat sunt mult mai mici și de aceea toată lumea vrea să lucreze la stat, unde salariile sunt mai mari. Cele mai mari salarii sunt în București, unde nivelul mediu este de 6.627 de lei, adică 1.350 de euro, în Cluj, cu 6.107 lei și în Timiș, cu 5.655 de lei. În ultimii cinci ani, salariul mediu a crescut cu 50%, pe fondul creșterii economice, dar această creștere este împărțită. Atâta timp cât în zonele mai puțin dezvoltate nu vor veni investiții private, atât românești cât și străine, este puțin probabil ca salariile de acolo să poată să recupereze diferența față de media națională.
Advertisment