Fini sunt! Nici nu vă dați seama cât de bogați sunteți pentru că suntem o țară de proprietari și că apartamentele sunt încă ieftine

Nu stiu câți dintre voi urmăriți ce se întâmplă pe piața imobiliară din Berlin. Dupa unificarea Germaniei, Berlinul a devenit rapid unul dintre cele mai cosmopolite orașe din Europa, ceea a atras sute și milioane de tineri din întreaga lume. Datorită acestui lucru, câteva fonduri de investiții americane au cumpărat sute de mii de apartamente, multe chiar de la primăria Berlinului, formând practic un monopol. De aici până la majorarea accelerată a chiriilor nu a fost decât un pas, spre stupefacția berlinezilor. Plus că și prețurile apartamentelor s-au dublat sau chiar triplat. Salariile nu au crescut în același ritm, ci chiar au stagnat, pentru că oferta de forță de muncă a fost peste cerere. Așa că prea puțină lume putea să-și mai cumpere un aparatment.

În Berlin numai 40% dintre locuitori sunt proprietari, iar restul stau în chirie. Creșterea prețurilor la chirie de către rechinii lacomi americani i-a scos pe berlinezi în stradă, aceștia votând într-un referendum nici mai mult nici mai puțin decât plafonarea chiriilor. Noțiunea de piață libera a fost aruncată la coș. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Berlinezii vor să voteze ca cei care au mai mult de 3.000 de apartamente, să le fie confiscate, expropriate. Adică primăria Berlinului să le cumpere și apoi sa le dea în piață, dar cu o chirie mai mică. S-ar parea ca noua generație vrea mai degrabă o societate socialistă, având în vedere că piața liberă, capitalismul costă.

Nu știu încotro se vor duce lucrurile, mai ales că și americanii ar vota la ei in țară pentru o plafonare a chiriilor și a prețurilor apartamentelor pentru că au crescut susținut.


În aceste condiții, noi trebuie să fim multumiți că suntem o țară de proprietari și că prețurile apartamentelor sunt încă mici. Dintr-un salariu mediu de 700 de euro, poți să-ți cumperi un apartament de 2 camere în 9 ani. În Berlin, îți cumperi în 30 de ani. Iar dacă în București poți să stai bine cu o chirie de 400 de euro, adică 30-40% dintr-un salariu mediu din Capitală, în Berlin dai 1.000-1.200 de euro, adică 60-70% dintr-un salariu mediu.
Din această perspectivă, stăm mai bine decât berlinezii, suntem mai bogați ca ei.