Pentru cei care nu au fost afectați direct, cum ar fi cei din IT, construcții sau de la stat, criza Covid nu a fost vizibilă, așa că poate nu au plătit niciun preț.
Advertisment
Dimpotrivă, au economisit mai mulți bani la bancă sau au investit pe Bursă, dacă nu chiar în Bitcoin.
Dar există un cost, o factură a crizei pe care o plătim. Dincolo de datoriile personale, mai există și datoria publică. Și chiar dacă credeți că nu aveți o legătură directă cu ea, tot voi o plătiți.
Recomandări
Anul trecut Florin Cîțu, în calitate de ministru al Finanțelor, a adăugat la datoria publică încă 124 de miliarde de lei, adică 6.294 de lei de persoană.
Dacă împărțim la cât costă un pachet de țigări, asta înseamnă 300 de pachete de țigări pe an, adică aproape 1 pachet pe zi.
Dar la această datorie făcută în 2020, cea mai mare din istoria României, se adaugă și datoria anterioară acumulată, care era de 373 de miliarde de lei, astfel încât, în decembrie 2020 România a ajuns la o datorie de 498 de miliarde de lei.
Dacă se mai forța puțin, guvernul Cîțu mai putea să adauge 2 miliarde de lei în decembrie, astfel încât să închidem anul cu o datorie rotundă de 500 de miliarde de lei.
Dar până la urmă, datoria de 124 de miliarde de lei făcută anul trecut, din care 81% este făcută în euro și dolari, reprezintă factura crizei Covid, pe care o plătim cu toții.
Șomajul tehnic, garanțiile pentru IMM Invest, amânarea plății taxelor și impozitelor, facilitățile pentru cei din HoReCa au avut un cost pe care nu Orban sau Cîțu sau Iohannis l-au plătit, ci voi și noi.
Toți banii pe care îi dă guvernul costă, pentru că nu există bani gratis.
Partenerii noștri