Fini sunt! Poate România să ajungă ca Danemarca, să ofere dobânzi zero la creditele ipotecare?

Banca Nordea a anuntat că oferă credite ipotecare pe 20 de ani cu o dobândă zero. Dobânda nu este variabilă, ci fixă. Credeți că Nordea pierde bani? Nu, dimpotrivă, chiarcâștigă la o dobândă de zero. Dacă își ține banii la Banca Natională, ar primi o dobândă negativă, de -0,6%, și ar pierde bani.

La o dobândă de zero nu pierde și poate câștiga ceva din comisioane și din rulaj.La depozitele atrase de la danezi dobânda plătită este de 0,1%, iar pentru companii dobânda plătită este chiar negativă, de -0,37%. Dobânzile scăzute și chiar negative din Uniunea Europeană vor mai ține cel puțin 10 ani, până când economia și inflația își vor reveni.

Se poate să avem dobânzi zero și în România?Niciodată să nu spunem nu, mai ales când toate paradigmele economice sunt date peste cap. În 2016-2017 România a avut 2 ani de deflație, ceea ce era de neconceput, și care a determinat reducerea ROBOR la 0,67%.

În noiembrie 2020, dobânda medie la creditele imobiliare scazuse la 5,15%, minimul ultimilor doi ani și jumătate. Marile bănci au dobânzi chiar mai mici la creditele ipotecare. CEC are o dobândă de 4,38%, BCR de 4,58%, iar Banca Transilvania de 4,63%.

Când în jurul nostru dobânzile sunt zero sau negative, de ce în România avem dobânzi mai mari? La noi inflația este peste 2%, BNR are o dobândă de referință de 1,5% fata de -0,5% la BCE, ROBOR este de 1,79%  față de o dobândă negativă la EURIBOR, iar titlurile de stat pe zece ani ale Ministerului de Finanțe au un randament de 3,05%, de trei ori mai mare decât în Europa.

MinisterulFinanțelor, ca să ia bani de la populație, plătește acum mai mult decât dau băncile la depozite, respectiv 3,25% pe un an, 3,5% pe trei ani și 3,75% pe cinci ani.

Ca să ajungem la dobânzi de zero sau pe acolo, ar trebui ca guvernul să nu mai aibă deficit bugetar, ca să nu se mai împrumute. Ca să nu mai avem deficit bugetar ar trebui să scadă cheltuielile, adică să se reducă numărul bugetarilor, salariile lor și pensiile celor 5 milioane de romani. Sau să se crească veniturile statului prin creșterea taxelor și impozitelor, ceea ce nimeni nu vrea. Sau băncile să plătească dobânzi negative la depozitele atrase de la populație și de la companii.

Așa că, atunci când vă gândiți la dobânzile de zero din Danemarca, gândiți-vă dacă vreți să vi se taie salariul sau să se mărească taxele.