România, începând de la guvern, ministerul Finanțelor, companii și până la persoane fizice, plătește dobânzi mai mari decât țările din regiune, pentru împrumuturile luate fie de pe piața locală, în lei, fie din afară, în valută.

Totul este măsurat în prima de risc pe care o cer investitorii care împrumută statul român sau băncile, care împrumută firmele și populația. România este considerată o țară de risc, așa că avem o primă de risc mai mare. Săptămâna trecută, Mugur Isărescu a prezentat câteva grafice interesante legate de evoluția cursurilor valutare ale monedelor țărilor din regiune, și primele de risc ale tuturor acestor țări, inclusiv prin comparație cu România,

Din 2021, și mai ales de când a început războiul din Ucraina, în februarie 2022, cursul valutar al monedei noastre în raport cu euro a fost tot mai stabil. Chiar a fost foarte stabil dacă luăm în considerare criza, războiul, inflația și deficitele macroeconomice mari pe care le avem, și care se tot adună.

Recomandări

ISRAELUL A ATACAT IRANUL
CINE ÎNCEARCĂ SĂ-L ASASINEZE PE ZELENSKI?
ONU DECIDE DACĂ RECUNOAȘTE SAU NU AUTORITATEA PALESTINIANĂ
CE SECRETE ASCUNDE CHINA
CUM ÎNGRIJEȘTI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
FRANCEZII SUNT PESIMIȘTII EUROPEI

Dacă ne uităm la Ungaria, forintul a avut o viață foarte grea în ultimul an comparativ cu euro, fluctuația totală fiind de 20%. Forintul a pierdut cel mai mult în termen de curs valutar. Chiar și zlotul polonez a avut o fluctuație de 10% și coroana cehă s-a apreciat față de euro cu aproape 8%. La polul opus, dacă ne uităm la graficul cu primele de risc, România este de departe în topul cu cel mai mare risc, chiar dacă am avut cel mai stabil curs valutar.

Ungaria, care este peste tot scoasă la tablă, și care are cea mai mare fluctuație de curs valutar, are o primă de risc mai bună decât România, adică se împrumută mai bine de pe piețele internaționale. Polonia și Cehia au prime de risc mult mai bune decât ale României, deși cursurile lor valutare au fost mai puțin stabile.

Nu multă lume este familiarizată cu această primă de risc, dar cu toții plătesc, și plătim dobânzi mai mari din cauza acestei prime de risc, din cauza modului în care suntem văzuți în extern. Din păcate, nici guvernul, nici partidele, nici Banca Națională, nu prea își bat capul cu această primă de risc. Nu mai bine plătim dobânzi mai mari cu toții decât să facem ceva?