Ani de zile, decenii chiar, ni s-a spus de oricine a condus din punct de vedere politic România, că suntem o țară cu foarte mari oportunități, că avem o forță de muncă foarte bine calificată, dar care nu costă mult, că avem resurse energetice, că avem terenuri, datorie mică, că suntem grânarul Europei, că suntem cea mai bună țară europeană pentru proiecte regenerabile, pentru că avem din belșug soare și vânt.
Care este realitatea de astăzi? Nu numai că nu suntem hub energetic regional, dar am ajuns să importăm destul de multă energie, energie foarte scumpă, pentru că nu am construit capacități noi, dar am desființat cele pe care le aveam. Dintr-o țară agricolă, noi am ajuns mari importatori de produse agroalimentare, nu prea avem valoare adăugată, pentru că este mult mai ușor să imporți lucruri gata făcute, nu ne mai ajung banii din salarii pentru că a scăzut puterea de cumpărare, dar turismul extern este la maxim istoric. La anul ne vor intra gazele din Marea Neagră, dar nu avem pe ce să le consumăm intern.
Toți liderii politici, și cei actuali și cei care au avut puterea, sunt buni la discursuri, sunt buni să ne spună că trebuie să trecem de la consum la producție, dar clasa politică nu prea are soluții concrete.
Toți liderii politici invită liderii din business să vină cu soluții, dar când apar soluțiile, nu sunt surse de finanțare la buget și, ironic, de multe ori, companiile sunt acuzate că ceea ce propun este doar în interesul lor. Profiturile obținute în România, fie de către multinaționale, fie de către companiile românești, fie de către bănci, sunt văzute cu ochi răi de către politicieni, care trebuie să vândă poporului cele mai populiste idei. Toată lumea discută despre locuri de muncă, că firmele nu mai angajează, că tinerii nu au joburi, dar când se pun anunțurile de joburi, nu vine nimeni, nu sună niciun telefon.
Toată lumea se plânge că prețurile apartamentelor au crescut, că dezvoltatorii fac milioane de euro pe seama cumpărătorilor, dar când statul ar trebui să mărească construcțiile și oferta, autorizațiile se dau greu, terenurile se blochează și dezvoltatorii nu au cum să mai mărească oferta și, cine știe, poate să scadă prețurile. Dacă nu ai niciun incentive să construiești și să dezvolți un proiect, cum să te aștepți ca prețurile să nu crească pentru proiectele actuale? Din păcate, România devine o țară scumpă, chiar foarte scumpă, iar o parte de vină o poartă liderii politici, care se plâng că prețurile cresc, dar ei nu fac nimic să îmbunătățească situația economică și de business.