Pop Up. Crăciunul

Este o sărbătoare veche de două mii de ani, poate cea mai sărbătorită dată din viața creștinismului, deși, în ultimele decenii celebrarea ei s-a schimbat mult dinspre trăirea mistică spre variate formule laice și chiar comerciale.

Ziua de 25 Decembrie semnifică Nașterea Mântuitorului, adică creationem, de unde ar veni și românescul Crăciun. Restul sunt obiceiuri, acumulate prin tradiția mai de demult ori mai recentă.

Așa avem colindătorii (simboluri precreștine ale vechilor soli care aduc vestea bună: „Din an în an sosesc mereu…”), primenirea prin post, felicitările și darurile de Crăciun, scenele cu Nașterea lui Iisus în „coliba păstorească”, vecernia Crăciunului, bradul împodobit etc.

Bradul cu podoabe este de dată recentă (secolul al XIX-lea), dar ramurile de laur ornate la trecerea peste ani provin din epoca romană; la noi obiceiul este moștenit din antichitate și se leagă de orice ramură împodobită cu nuci și mere, inclusiv de pom roditor, de unde numele de „pomul de Crăciun”.

Crăciunul este pentru români prilej de bucurie, de petrecere în familie, între rude: „Dar nu uita când ești voios, române să fii bun!”.

Nașterea Domnului înseamnă începutul mântuirii noastre, prin trimiterea pe Pământ a fiului lui Dumnezeu, „născut, iar nu făcut” din Fecioara Maria și reprezintă încununarea Sfintei Treimi. Crăciunul, adică Creația lui Dumnezeu, a renăscut în lume speranța.