În timpul Revoluțiilor de la 1848-1849, când s-a elaborat programul de țară al viitoarei Românii, proiectul de construire al edificiului nostru politic național, iar între 1848 și 1918 s-au pus și bazele simbolurilor noastre naționale: drapelul, imnul, stema și ziua națională. Drapelul tricolor a fost adoptat la 14 iunie 1848 (după calendarul iulian) sau 26 iunie (după calendarul gregorian). Imnul este reprezentat de poezia „Un Răsunet”, a transilvăneanului Andrei Mureșanu, pusă pe muzică, se crede, tot de el sau de Anton Pann. Stema a fost făurită treptat, de la domnia lui Alexandru Ioan Cuza până la cea a regelui Ferdinand și aprobată de parlament în 1922.
Advertisment
Ziua sau sărbătoarea națională, a devenit, după schimbarea din 1989, 1 Decembrie, când s-a decis unirea Transilvaniei cu România și s-a finalizat procesul de formare a statului național român unitar, Regatul României Maria. Steagul, cu toate avatarurile sale, a rămas, în esență, neschimbat, cu cele trei culori, dar imnul a ajuns imn de stat (și chiar, pentru scurt timp, între 1991-1994, imnul a două state românești) abia recent, după mai multe încercări de imnuri de pripas.
Drapelul românesc se înalță și la toate marile evenimente, la întreceri sportive internaționale, de la olimpiade la campionate balcanice, europene și mondiale. De aceea, instituțiile statului român aduc mereu omagiul lor Revoluției de la 1848-1849, când a început afirmarea modernă a simbolurilor naționale românești. Simbolurile acestea și programul de țară trasat la 1848 trebuie cunoscute, respectate și prețuite.
Recomandări
Partenerii noștri