Pastor luteran, profesor, revoluționar și istoric sas, născut la Mediaș, în urmă cu 225 de ani, Stephan Ludwig Roth a cunoscut bine problemele țărănimii, a militat pentru eficientizarea agriculturii prin cultivarea plantelor industriale, pentru drumuri și căi ferate. A cerut mai multe școli, întrucât „conștiința omului se luminează prin educație și cultură”. În 1842 Dieta de la Cluj era preocupată să legifereze limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, în locul celei latine. Revoltat, Roth a scris în broșura „Războiul limbilor în Transilvania”: „Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română” pe care „o înveți singur, pe stradă, în contact cu oamenii”.

A participat și la Marea Adunare Națională de la Blaj, din 3/15 mai 1848, a militat pentru folosirea termenului de „români” și nu „vlahi” („un popor întreg are dreptul sa spună cum vrea să fie numit”). Tribunalul de sânge” al nobililor de la Cluj l-a condamnat pentru „înaltă trădare” și executat la 11 mai 1849. Pe Stephan Ludwig Roth îl face contemporan al nostru pledoaria sa pentru conviețuirea naționalităților, citez: „Am avut cele mai bune gânduri pentru nația mea, fără să fi voit răul celorlalte națiuni”.