Se celebrează Ziua Internațională a Presei Libere. Pentru această presă liberă s-au jertfit vieți și s-au formulat idealuri glorioase pentru om și umanitate.
În general, popoarele din estul Europei au avut presă mai târziu decât în Occident, unde foi cu „anunțuri”, „notificări”, circulau încă la 1500, iar gazete erau din secolul al XVII-lea. Primul ziar în limba română cu apariție îndelungată a fost „Curierul Românesc”, scos de Ion Heliade Rădulescu la 1829, la București. Ziarul a fost însoțit apoi de un supliment literar, „Curierul de ambe sexe”. Heliade era un intelectual de marcă, devenit la 1867 primul președinte al Academiei Române. Tot atunci, la 1829, apărea la Iași gazeta „Albina Românească”, sub redacția lui Gheorghe Asachi (unul dintre fondatorii Academiei Mihăilene), cu suplimentul literar „Alăuta Românească”. În Transilvania, George Barițiu avea să scoată la Brașov, în 1838, primul ziar politic al românilor de aici, aflați sub stăpânire habsburgică, anume „Gazeta de Transilvania”, cu suplimentul cultural „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Barițiu a ajuns și el președinte al Academiei Române.
Presa politică și culturală din secolul al XIX-lea, apărută cu mult înainte de construirea României Moderne a îndeplinit câteva obiective majore: a contribuit, împreună cu școala, la alfabetizarea și culturalizarea românilor; a promovat realizarea unității politice românești; a susținut sincronizarea civilizației românești cu cea europeană.

Recomandări

SECRETUL BANILOR
PARTIDELE VOR PROTESTE
ALERTĂ SANITARĂ ÎN SUA
CE-I PLAC GLUMELE LUI
IRANUL AJUTĂ RUSIA
DIN OSTAȘ, SCRIITORAȘ