„Înainte să investești, asigură-te că ai făcut toate analizele necesare pentru a lua o decizie” – câteva cuvinte pe care, pe cât de des le auzeam la început, pe atât de puțin le înțelegeam. Știam că fiecare investiție trebuie să aibă la bază niște fundamente solide, dar nu îmi dădeam seama cum le puteam descoperi sau calcula. Așa că, am început să mă uit la persoane cu mai multă experiență decât mine, pentru a afla cum să fac asta. Atunci când încep să urmăresc o companie nouă, am două modalități prin care îmi pot face calculele legate de performanța ei financiară: bottom-up și top-down. Analiza bottom-up presupunea urmărirea unor indicatori operaționali cheie, sau puncte de reper care influențează activitatea companiei și care se pot transforma în venituri, profit sau cheltuieli. Spre exemplu, DN Agrar, cel mai mare producător de lapte din România, publică lunar cantitatea de lapte livrată. Înmulțind această cantitate cu prețul laptelui din momentul respectiv, putem obține o estimare destul de precisă a veniturilor pe care urmează să le raporteze compania. Top-down, așa cum sugerează și numele, este un tip de analiză care pornește de la o imagine mai largă a economiei și a pieței. În funcție de contextul macroeconomic se pot identifica industriile care sunt cele mai favorizate de acesta și, ulterior, companiile câștigătoare din fiecare industrie. De pildă, o perioadă dominată de prețuri ridicate la curent electric poate fi constructivă pentru sectorul producătorilor de energie, iar beneficiarii principali la nivel local ar putea fi Hidroelectrica sau Nuclearelectrica. Procesul de analiză al unei companii poate părea complicat. Se bazează pe învățarea continuă și prelucrarea constantă de noi informații, dar este unul din aspectele care mă mențin conectat la piață și ancorat la realitatea economică din jurul meu.