Când analizez o companie listată la bursă, mă uit nu doar la cât profit face, ci și la ce face cu banii pe care îi generează. Iar aici apare o diferență importantă între două tipuri de cheltuieli: CAPEX și OPEX.
CAPEX, sau cheltuielile de capital, reprezintă banii pe care o companie îi investește în active care îi vor produce beneficii în anii următori. Vorbim despre fabrici, echipamente sau extinderea capacității de producție. O companie de creștere are, de regulă, un CAPEX mai ridicat, pentru că reinvestește o parte importantă din cash pentru a se extinde. Pe termen scurt, aceste investiții pot apune presiune pe fluxul de numerar, dar dacă sunt făcute bine, pot genera venituri și profituri mai mari în viitor.
OPEX, în schimb, reprezintă cheltuielile operaționale necesare pentru ca businessul să funcționeze de la o zi la alta: salarii, chirii, utilități, marketing sau alte costuri administrative. Acestea apar constant și sunt legate direct de activitatea curentă a companiei.
Diferența devine foarte interesantă când comparăm companiile de creștere cu cele mai mature. O companie aflată în expansiune va avea, de multe ori, un CAPEX semnificativ. O companie stabilă, care nu mai are nevoie de investiții mari pentru a crește, poate avea un CAPEX mai redus și poate direcționa mai mult cash către dividende sau răscumpărări de acțiuni.
Portofoliul meu este împărțit aproximativ egal între cele două tipuri de companii. Am și companii de creștere, unde urmăresc atent cât de eficient este folosit CAPEX-ul, dar și companii stabile, care nu mai investesc la fel de mult în expansiune și pot returna mai mult capital acționarilor.
În final, nu cred că un CAPEX mare este bun sau rău în sine. Important este ce obține compania în schimbul banilor investiți. Pentru că o cheltuială poate fi un cost astăzi sau poate deveni fundația profitului de mâine.