Anul 2022. Inflația depășise nivelul de 15%, iar subiectul acesta devenea din ce în ce mai dezbătut la toate televiziunile și ziarele de economie. Inițial, toată lumea se întreba care este soluția. Cum se poate rezolva problema creșterii accelerate a prețurilor? Dar, până la urmă, a venit și răspunsul: creșterea dobânzilor. În momentul acela am conștientizat și eu pentru prima dată care este rolul dobânzilor în economie și cum mă pot afecta sau ajuta.
Prima dată, am văzut cum aproape toată lumea vorbea despre creditele mai scumpe și ratele mai mari pe care trebuie să le plătească. Atunci am înțeles că dobânzile sunt văzute ca un „cost al banilor”. Practic, cât trebuie să plătim dacă vrem să ne împrumutăm. Impactul a fost cel mai mare pentru creditele cu dobândă variabilă. Adică cele unde costul este calculat pe baza unei rate de referință, cum ar fi ROBOR sau IRCC.
Dar, având în vedere că la 17 ani nu aveam niciun credit, am început să mă gândesc dintr-o perspectivă diferită, cea de investitor. Cum pot câștiga de pe urma unor dobânzi mai mari? Atunci am observat un interes din ce în ce mai mare pentru o clasă de active care, în urmă cu câteva luni, nu era atât de urmărită. Este vorba despre titlurile de stat. Niște instrumente cu venit fix care, inițial, ofereau o dobândă de 3%, începuseră să recompenseze investitorii chiar și cu 7% pe an.
Astfel, un instrument care la început părea banal în rândul investitorilor, fără prea multe atuuri, a devenit una dintre atracțiile principale ale pieței.
În concluzie, dobânzile sunt un indicator esențial al economiei și pot influența direct deciziile financiare ale fiecăruia dintre noi. Ele pot fi o povară atunci când ne împrumutăm, dar și o oportunitate atunci când economisim cu înțelepciune și răbdare.