Se știe îndeobște că ungurii sosiți în Panonia la 896 au fost creștinați acolo în rit occidental la anul 1000 de regele Ștefan cel Sfânt.

Alegerea bisericii apusene s-a făcut, pare – se, sub puternica influență a soției regale, Gisela de Bavaria. Ștefan I, pe numele său păgân de Vajk era fiul Saroltei, la rându-i fiică a conducătorului maghiar Gyula.

Aceste precizări genealogice sunt necesare întrucât cercetări recente au dovedit că într-o rotondă construită la Alba Iulia, Alba lui Gyula, spre a o deosebi de Alba Regia din Panonia a nepotului Vajú – în tehnică bizantină, s-au botezat în jurul anului 950 maghiarii conduși de amintitul Gyula, conducător militar care se botezase la Constantinopol.

El s-a întors în Transilvania (unde ungurii pătrunseseră pe valea Mureșului în căutarea sării necesară vitelor) însoțit de un călugăr bizantin, devenit episcop, pe numele său Ierotei. Foarte recent aici a fost descoperită și o biserică bizantină datând din secolul X care întregește peisajul de confesiune răsăriteană în care s-a produs prima și neștiuta convertire a maghiarilor la creștinism.

Se poate afirma că prima creștinare a ungurilor în rit oriental s-a făcut în Ardeal pe la 950 de către bunicul celui care, 50 de ani mai târziu, a săvârșit a doua convertire, în rit occidental, în Ungaria.