Avem un plan ca din filmele SF și vine de la britanici: să „stingem” un pic soarele ca să răcorim planeta. Știu, sună a scenariu cu supereroi, dar e chiar pe bune. Marea Britanie a aprobat un experiment de 66 de milioane de dolari care vrea să trimită particule de sulfați în stratosferă, ca să reflecte o parte din lumina solară înapoi în spațiu. Ideea e inspirată din natură – mai exact, din erupțiile vulcanice, care au demonstrat că astfel de particule pot răci planeta… măcar pentru o vreme.


În spatele proiectului e agenția ARIA (Advanced Research and Invention Agency), cunoscută pentru finanțarea celor mai trăznite, dar promițătoare idei tehnologice. Experimentul face parte din programul „Exploring Climate Cooling” și e condus de profesorul Mark Symes, care vrea să prevină dezastrele climatice ca topirea completă a calotelor glaciare sau prăbușirea curenților oceanici. Printre metodele testate: albirea norilor marini prin pulverizarea de sare și subțierea norilor cirrus, care în mod normal ne țin planeta la cald.


Tehnicile de geoinginerie solară ar putea fi un fel de „plasture rapid” peste rana deschisă a schimbărilor climatice – adică soluții relativ rapide și ieftine comparativ cu reducerea emisiilor globale. Ar putea chiar să salveze culturi agricole de la distrugerea termică. Numai că… există un mic detaliu: dacă ne jucăm cu atmosfera, ce garanții avem că nu stricăm altceva? Mulți cercetători avertizează că astfel de intervenții pot da peste cap tiparele climatice și ecosistemele fragile ale planetei.

Recomandări

NIMENI NU-L SUSȚINE PE BIDEN
TRUMP ÎL EVITĂ PE BIBI
NEAGU E DECORATĂ
STAN ARE ROL PRINCIPAL
CARE-I POLITICA ȘCOLII?
CUM ARATĂ ECONOMIA?


Și mai e ceva: deși ne fascinează ideea de a controla vremea, unii spun că experimentele astea pot distrage atenția de la problema reală – reducerea emisiilor de carbon. Adică, nu tratezi un pacient de cancer cu o aspirină, nu?

În timp ce lumea fierbe – la propriu – britanicii aprind, ironic, o nouă dezbatere: cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a „repara” planeta? Și, poate cel mai important, cine ne va trage la răspundere dacă lucrurile nu merg cum sperăm?