Apa este una dintre cele mai importante resurse ale vieții. Aproape fiecare celulă a organismului nostru are nevoie de apă pentru a funcționa. Hidratarea contribuie la buna desfășurare a proceselor esențiale din corp. De aceea, nu contează doar câtă apă bem, ci și din ce recipient alegem să o bem și cum o păstrăm. Recipientul din sticlă este, în general, o alegere foarte bună pentru păstrarea apei. Sticla este inertă și nu are tendința de a transfera substanțe în apă în condiții normale de utilizare. În plus, poate fi refolosită dacă e curățată corespunzător. În schimb, plasticul destinat îmbutelierii, precum PET-ul, este proiectat pentru contactul cu apa și este sigur atunci când este utilizat conform destinației. Totuși, plasticul nu este la fel de inert ca sticla și trebuie ferit de căldură, soare și depozitare necorespunzătoare. Stabilitatea recipientului depinde de tipul de plastic, condițiile de depozitare și indicațiile producătorului. De aceea, este important să respectăm termenul de valabilitate și recomandările de pe ambalaj.Microplasticele pot ajunge în apă din mai multe surse, iar ambalajul și modul în care este depozitată apa sunt doar o parte dintre acestea. Recipientele din plastic pot elibera particule foarte mici în apă, mai ales prin uzură, zgâriere, frecare sau îmbătrânirea materialului. Căldura și lumina UV pot accelera degradarea plasticului. O sticlă de apă din plastic lăsată mult timp în mașină, la soare sau lângă o sursă de căldură nu este o alegere bună. În tradiția românească și în multe alte culturi, apa era păstrată și băută din oale de lut. Lutul poate păstra apa într-un mod natural, iar recipientele ceramice neglazurate permit o ușoară evaporare prin pereții vasului, ceea ce poate contribui la menținerea apei mai răcoroase. Alegerea apei, a recipientului și a modului în care avem grijă de noi este, de fapt, o alegere pentru viitorul nostru.