Lămâia verde cunoscută sub numele de ’’lime’’face parte din familia Rutaceae, din genul Citrus. Înrudit cu lâmâia dar cu o aromă mai proaspătă și cu o pulpă mai densă, lime-ul își are originile în Asia de Sud-Est.
Fructul exotic a fost adus de arabi în Europa în jurul anului 1000 și dus pe continentul American prin intermediul exploratorilor spanioli.
Marinarii britanici erau porecliți ”limeys„ pentru că mâncau multe lămâi verzi, pentru a evita îmbolnăvirea de scorbut în timpul călătoriilor lungi pe mare.
Terapia folosită de medici timpului pentru a evita apariția acestei boli consta într-un consum mare de citrice și plante verzi.
Lămâile verzi au salvat multe vieți pe mare, devenind astfel un simbol al supraviețuirii și al explorării.
În India, lâmâile verzi se foloseau în ceremoniile religioase de purificare a spiritelor rele dar și pentru a aduce noroc. Se credea că aciditatea lime-ului poate purifica și curăța. În unele tradiții, dacă frecai o lime de un obiect sau de o persoană și apoi o aruncai la gunoi, eliminai influențele negative legate de acel lucru sau persoană. În ritualurile de purificare, lămâile verzi sunt puse în colțurile camerei pentru a curăța spațiul.
De-a lungul istoriei lime-ul a fost utilizat ca stimulent digestiv, iar parfumul intens l-a făcut ingredient de bază în bucătăria asiatică dar și în cea mexicană.
În Asia, sucul de lime este baza sosurilor dar și al marinadelor de pește și fructe de mare.
Iar în America Latină, gustul mâncării tradiționale’’Ceviche” depinde complet de sucul de lime.
În țările din Golful Persic, lime-ul este fiert în apă sărată și apoi uscat la soare până interiorul devine negru. După din acestea se face un condiment folosit la mâncărurile cu carne și legume numit ’’loomi’’.
Lămâile verzi au un conținut ridicat de antioxidanți, un conținut ridicat de vitamina C, vitaminele din grupul B, uleiuri volatile și acizi care sprijină imunitatea și sănătatea întregului organism. Mai mult este ingredientul magic al oricărei limonade.
Advertisment