Un vârf de… Vâsc

Vâscul este considerat un simbol al iubirii, păcii și norocului încă din cele mai vechi timpuri. Acesta este  o plantă semiparazită care crește pe tulpina altor pomi, originară din Europa și sud-vestul Asiei. În antichitate, popoarele celtice credeau că vâscul a fost creat de un fulger luminos care a pătruns în stejar, dându-i astfel proprietăți magice.

Vâscul era celebrat ca un simbol al vieții eterne. Lipsa de rădăcină îl făcea să fie considerat un fiu al cerului.  Anglo-saxonii asociau puterile vâscului cu legenda zeiţei iubirii, frumuseţii şi fertilităţii, Freya. Conform acestei legende, orice băiat trebuia să sărute o fată cu care se întâlnea din întâmplare sub vâsc şi să rupă apoi o bobiţă din tufa respectivă. La druizii vâscul era sacru. A

cesta era considerat un apărător al vieții, cu puternice efecte afrodiziace care avea puteri de lecuire a infertilității femeilor. Atunci când doi duşmani se întâlneau din greşeală sub un copac în care creştea vâsc, îşi lăsau armele, se salutau şi făceau un pact de pace până a doua zi.

Dacă druizii gâseau vâsc crescut în stejar, aceștia îl tâiau cu un cuțit de aur și aveau grijă ca planta să nu atingă pâmântul pentru a nu-și pierde proprietățile sacre. Astăzi vâscul care este numit Creanga de aur sau Iarba druizilor anunță sosirea iernii și a sărbătorilor de iarnă.

În tradiția românească vâscul este considerat un talisman de protecție, așa că nu ezita să îl pui desupra ușii de la intrare, pentru a aduce noroc, spor în casă și sănătate. Dacă vrei un somn odihnitor cu vise frumoase, poți atârna vâsc deasupra patului sau să îți pui o crenguță sub pernă.

Iar de anul nou nu uita să îți săruți persoana iubită sub vâscul magic pentru ca iubirea vostră să dăinuie neîncetat peste ani.