Riesling, un alt tip de soi de struguri considerat aromatic si extrem de versatil.
Poate produce vinuri de la seci la dulci dar, de retinut, are o aciditate nativa pe care nu si-o pierde in timpul coacerii. De fapt, aceasta aciditate face ca vinurile dulci din Riesling sa fie echilbrate.
Ii place un climat rece, moderat, inmugureste tarziu, fiind ceva mai ferit de inghetul de primavara. Este genul de soi care poate fi recoltat in treceri successive. Cu alte cuvinte, de pe aceiasi parcela recoltam strugurii al caror grad de coacere si de acumulare de zaharuri corespund stilului de vin care il dorim a-l produce.
Tara mama, este bineinteles Germania fiind cel mai plantat soi alb. Vorbim bineinteles de Rieslingul de Rin.
Il mai intalnim si in Alsacia sau Australia, insa aici vinificarea se face mai degraba doar in sec. Si in Romania performeza bine in special in zone mai reci cum ar Podisul Transilvaniei.
Profilul aromatic difera functie de gradul de coacere; de la mar verde, para, lamaie la caise, piersici, fructe tropicale. De la sine inteles ca si corpolenta vinului creste pe masura ce strugurii sunt din ce in ce mai copti. Prin invechire in sticla dezvolta arome tertiare care il fac inconfundabil: kerosen, petrol, note fum si miere.
In crama pentru fermentare si maturare se folosesc aproape exclusiv tancuri din inox intrucat dorim sa-i pastram caracteristicile aromatice.
Sa ne amintim dintr-un episod anterior cand am discutat despre metodele de concentrare a zaharurilor in struguri.
Ei bine, de aceea Rieslingul este versatil, putem face vinuri dulci prin concentrare de zaharuri culegandu-l tarziu (initiale CT pe eticheta), la innobilarea boabelor cu mucegai nobil (initiale CIB pe eticheta) sau lasand strugurii pe vie peste iarna ca sa inghete (pe etichete Icewine).
Vom mai vorbi despre acest soi.