- Partidele ar deveni asociații „de utilitate publică, constituite ca persoane juridice de drept privat”
- Noul cadru legal ar permite și cetățenilor altor state UE să înființeze partide
- În acest moment doar cetățenii români pot înființa partide, contrare deciziilor CJUE
- Pragul de înființare crește de la 3 la 100 de membrii fondatori cu „reprezentarea ambelor sexe”
- Înregistrarea se mută de la Tribunalul București la Autoritatea Electorală Permanentă
- Se introduce un sistem de rezervare prealabilă a denumirii și semnului permanent la AEP, valabilă 60 de zile
- Apar patru organe: adunare generală, executiv, comisie de arbitraj și organ de control al gestiunii
- Apar obligații noi de transparență: pagină de internet obligatorie cu statutul, programul, conducerea și finanțele
- Dobândirea și pierderea calității de membru vor putea fi controlate de instanțele
- Proiectul introduce fundațiile politice: câte una de partid, pentru cercetare și formare politică
Ce are societatea românească în exces azi? Aparent democrație. O propunere AEP va aduce modificări drepturilor tale de a înființa un partid politic.
Ce ar prevede noua lege? Condiții mai stricte de înființare și adăugări la structurile interne ale partidelor deja existente. Numărul membrilor fondatori crește de la 3 la 100 și fiecare formațiune va avea o fundație politică, finanțată evident din subvențiile acordate de stat. Mai multe poziții ce pot fi asigurate prin relații și mai puține inițiative politice din cauza noilor cerințe.
Așa înțelege statul român să îți respecte drepturile electorale. După ce au fost anulate alegerile vor fi anulate și drepturile tale constituționale de asociere. Este propunerea necesară în ceea ce,
pentru moment, încă numim o societate democratică?
Matei Colțeanu, editor Aleph News, a dezbătut subiectul într-o intervenție LIVE.
Ce impact vor avea măsurile propuse în rândul cetățenilor care vor să își înființeze o formațiune politică?
Matei Colțeanu, editor Aleph News: „Propunerea e foarte interesantă pentru că e o sabie cu două tăișuri. În primul rând, avem anumite părți din ea care armonizează cu legislația europeană, cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și atunci ar aduce anumite beneficii, de exemplu, cetățenilor din alte state UE care își vor putea înființa, în momentul de față, un partid politic.
Acum, doar românii, ca cetățeni cu drepturi depline, pot să înființeze o astfel de formație. Însă, cred că va cenzura foarte mult capacitatea oamenilor de a-și exprima dorința politică și de a se asocia într-o formație. Mai ales datorită acestui număr foarte controversat, 100 de membri fondatori. Până la urmă, e o problemă tehnică foarte clară.
Este extrem de dificil să găsești un număr atât de mare de persoane care să fie de acord asupra unor chestiuni esențiale ce țin de igiena unui partid, cum ar fi statutul, principiile directoare. Tu, în mod general, te identifici cu o formație politică mai ales parțială.
Nu-mi dau seama în ce măsură există studii atât de complexe, dar cred că dacă am face o analiză la nivelul societății, ar fi extrem de puțini oameni care ar fi de acord în integralitate cu ideile unui partid. Iar a-ți asuma poziția de membru fondator implică, îți dai seama, niște etape din gândirea ta și atunci foarte mulți vor deveni brusc timizi.
Și, încă o chestie, instanțele care vor analiza aceste liste, de asemenea, aplică legea. Dacă, să spunem, cineva face niște greșeli în cadrul semnării, legea ne va trimite la Codul Penal. Și atunci, evident, mulți oameni vor fi mai puțin dispuși să se implice în proiecte de înființare a unor partide politice, ceea ce nu consider că este foarte sănătos pentru ambientul nostru politic actual.”
Ce a determinat AEP să vină cu acestă propunere?
Matei Colțeanu, editor Aleph News: „Bun. Dacă ne uităm, de exemplu, pe site-ul Tribunalului București, vom vedea că sunt cel puțin 395 de partide politice înregistrate. E mult, e puțin, e foarte greu de spus și e un subiect destul de sensibil, pentru că, în general, a îngrădi în vreun fel drepturile politice ale oamenilor e văzut foarte rău, mai ales în Uniunea Europeană.
În același timp, după cum am spus, sunt anumite reguli și anumite legi care trebuie armonizate cu cadrul european. Cred că cel mai probabil s-a încercat, după cum a spus și directorul AEP, îndepărtarea partidelor fantomă, îndepărtarea partidelor care nu au un scop bine definit și care sunt deseori folosite în alianțe politice puțin dubioase.
Numărul, după cum am spus, de 395 de partide poate părea mare, dar poate părea în același timp doar o expresie a voinței cetățenilor de a se asocia. Este greu să facem aprecieri. Cred că a fost o inițiativă venită cu bună-credință, din dorința de a modifica cadrul normativ actual, care, dacă nu mă înșală memoria, este pus în vigoare undeva la începutul anilor 2000 și atunci este normal să vedem o astfel de schimbare legislativă ocazională.
Însă, este extrem de important să ne dăm seama dacă va fi sau nu utilă societății și dacă ne dorim, într-adevăr, să avem mult mai puține partide politice, sacrificând în același timp drepturile oamenilor.”
Este măsura proporțională și, mai ales, constituțională?
Matei Colțeanu, editor Aleph News: „În legătură cu constituționalitatea, în lumina recentelor evenimente, nici măcar eu nu mai pot să apreciez ce este sau ce nu este constituțional, pentru că avem noi așa foarte multe surprize.
În mod normal, Constituția României, articolul 41, alineatul 1, teza 1, ne-ar da răspunsul, pentru că acolo sunt definite foarte clar drepturile de asociere ale românilor în partide, în sindicate, mă rog, în partide ne interesează pe noi în momentul de față.
Aș spune că, la un test așa superficial, chiar de constituționalitate, această propunere a AEP nu este, întrucât implementează niște praguri foarte înalte, niște condiții draconice, chiar am putea spune, pentru persoanele care vor să-și înființeze un partid și atunci este evident o îngrădire nejustificată.
Faptul că noi nu avem capacitatea de a cerne acea mare cantitate de partide nu ar trebui să justifice aceste îngrădiri.
În același timp, poate că ar fi util. Observăm multe partide politice care într-adevăr nu sunt active, deși aș vrea să fac o mică paranteză aici, să subliniez: cadrul nostru legal are niște reguli foarte stricte în privința activității, în privința modului în care își desfășoară prezența în cadrul alegerilor. Lipsa din cadrul mai multor alegeri locale sau naționale duce la dizolvare, adică cadrul legal este eficient în forma actuală.
Sigur că poate fi cizelat puțin, în sensul în care se pot face adăugări care să se armonizeze, cum a fost și intenția AEP cel mai probabil, dar cred că ar trebui să fim puțin mai temperați în a limita drepturile oamenilor. Până la urmă, noi trăim într-un ambient politic care abia începe să se dezvolte mai armonios, observăm o pluralitate tot mai mare de partide care sunt prezente pe scena politică în mod efectiv, cu reprezentanți în Parlament.
Și mai ales noi nu avem o varietate atât de mare în ideologiile partidelor. Multe nu au o ideologie foarte clară, dar noi în România avem, de exemplu, foarte multe partide de centru-dreapta și de dreapta, în același timp un dezechilibru vădit față de zona de stânga, pe care nu o deplângem, dar coerent trebuie să o observăm pe această constelație politică a scenei noastre.
Deci, personal sunt sceptic în privința utilității acestor propuneri. Sper că, în urma dezbaterilor cu publicul, societatea civilă să-și exprime un punct de vedere și sper să observăm niște modificări, nu radicale, dar substanțiale, ale propunerii făcute de AEP.”
