Anatomia mitei în formă continuată. 41 de chipuri pe scaunul de pe care „se dă – ca să se ia”. DNA suspectează că Nelu Tătaru ar fi luat mită chiar și în timpul ședinței Parlamentului

Ianuarie 2023: Cum a început totul. Primele sesizări, primele plângeri, primele mărturii, primii investigatori sub acoperire, prima dezvăluire a modului de operare

În ianuarie anul trecut (2023), procurorii DNA Iași au aflat că în biroul lui Nelu Tătaru s-ar lua mită. Bănuiau că în general este vorba de bani, de sume mici, dar auziseră că se primesc și alte foloase pentru ca Nelu Tătaru – deputat PNL, fost ministru al Sănătății, președinte al PNL Vaslui și medic specialist în Blocul Operator al Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși – să-și îndeplinească, de fapt, atribuțiile de serviciu.

Ar fi fost vorba de intervenții chirurgicale dar niște sume s-ar fi perceput inclusiv pentru acordarea de concedii medicale care n-ar fi trebuit date.

Procurorii din DNA Iași au aflat că astfel de fapte s-ar fi petrecut și cu un an în urmă, în 2022.

Ca atare, din 31 ianuarie 2023 s-au sesizat din oficiu pentru potențiale fapte de luare de mită în Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși.

În mai 2023, procurorii DNA Iași extind ancheta și pe fapte de dare de mită iar în septembrie 2023 aceiași procurori își mai extind încă o dată ancheta și pe o presupusă faptă de abuz în serviciu comisă de Nelu Tătaru în legătură cu emiterea unui concediu medical. La acea vreme, un alt medic anestezist din spital – era și el vizat de o presupusă faptă de luare de mită.

Însă din mai 2023, procurorii DNA Iași încep să folosească investigatori sub acoperire în spitalul din Huși pentru a strânge date și a vedea ce se întâmplă acolo cu adevărat.

În iunie 2023, procurorii obțin și primele mărturii.

O doamnă spune că i-a dat 100 de lei medicului Tătaru pentru o operație care tocmai avusese loc.

O altă doamnă al cărui soț fusese operat de Nelu Tătaru spune investigatorului sub acoperire că i-ar fi dat fostului ministru 300 de lei. Femeia povestește atunci și presupusul mod de operare al lui Tătaru: nu cere bani de la prima întâlnire, ci ulterior, după stabilirea gradului de complexitate al intervenției. Femeia mărturisește că i-ar mai fi dat mai demult niște bani lui Nelu Tătaru: 200 de lei când socrul ei s-a operat la picior.

2024: Alte mărturii la DNA Iași, 2 investigatori sub acoperire, 5 luni de supraveghere autorizată de Curtea Supremă de Justiție

În februarie 2024, o altă persoană se duce la DNA Iași și spune că mai multe cadre medicale din Spitalul Municipal din Huși ar lua mită. Persoana îl indică procurorilor din nou pe fostul ministru, Nelu Tătaru, dar și pe alte 2 persoane din spital. Persoana povestește la DNA că – în general – mita ar varia între 300 și 200 de lei pe pacient, în funcție de natura afecțiunii, iar sumele s-ar împărți între medici, chirurgului revenindu-i o sumă mai mare.

În martie și octombrie 2024, procurorii DNA Iași tot extind cauza, pe noi presupuse fapte comise de dare și luare de mită care tot apăreau.

În martie și iunie 2024, procurorii DNA Iași autorizează alți 2 investigatori sub acoperire specializați de la DGA să intre în Spitalul Municipal din Huși, fiind emise și mandate de supraveghere tehnică în acest caz.

Judecătorii Curții Supreme de Justiție autorizează măsuri de supraveghere tehnică în Spitalul Municipal din Huși în care lucra Nelu Tătaru – din martie 2024 până în august 2024. Practic, Nelu Tătaru și toți oamenii care i-au intrat în birou sunt filmați și înregistrați audio și video – timp de 5 luni.

5 luni de filmări, 57 de presupuse fapte, 41 de persoane

Din exploatarea înregistrărilor (audio, video, foto) din mandatele de supraveghere tehnică autorizate de Curtea Supremă de Justiție timp de 5 luni, pe camerele procurorilor din biroul lui Nelu Tătaru din Spitalul Municipal din Huși – procurorii numără 57 de presupuse fapte de luare de mită.

Din capturile prezentate de procurori, se observă că oamenii iau loc pe scaunul din fața biroului fostului ministru al Sănătății și par că își spun problemele, necazurile. Pe multe imagini capturate se vede că aceștia se uită în jos și uneori caută/ scot ceva.

Unora li se întrevede portofelul, în alte cazuri se observă când se scot bancnote din portmonee, în alte situații se văd plicuri, inclusiv cu bancnote extrase, din genți, poșete, oameni în picioare cu diverse sume în mână. O anatomie tristă. Și-un pelerinaj continuu pe același scaun.

Zeci de oameni în vârstă, o doamnă cu baticul pe cap, femei mai tinere, fete, și domni, bărbați de toate vârstele. Pe chipurile lor – parcă se și citesc necazurile. Sumele par mici, dar de căutat – se căutau mulți.

Din cele 57 de cazuri descrise sec de procurorii DNA Iași, multe însoțite de imagini/ capturi, pot fi descrise câteva:

41 de chipuri așezate pe un scaun.

În fața privirii oamenilor – fostul ministru al Sănătății din România din perioada pandemiei, acum chirurg. În spatele lor, dar în fața ochilor ministrului – multe icoane așezate aproape impozant pe rafturile unei modeste biblioteci.

Când făceau supravegherile avizate de judecătorii Curții Supreme, procurorii nu au putut să identifice imediat pe camera montată în biroul lui Tătaru – nici toate sumele de bani remise, nici toate persoanele.

Motivul – destul de simplu. Unii oameni nu se identificau atunci când intrau în birou, alții nu spuneau exact câți bani lăsau pe biroul fostului ministru.

Din 5 luni de supravegheri continue, procurorii DNA Iași susțin că în dosar au introdus doar situațiile în care „sumele de bani au fost surprinse nemijlocit”, nu și sugestiile de remiteri.

În plus, procurorii DNA Iași s-au mai ferit de ceva. Bănuiau că Nelu Tătaru ar fi deținut propria cameră de supraveghere în birou. Ca atare, camerele DNA au fost montate cu grijă, astfel încât să nu poată fi descoperite de o altă eventuală cameră a fostului ministru.

DNA: Nu cere, dar ia

Procurorii sunt de acord cu Nelu Tătaru: ei spun că fostul ministru „nu pretinde expres sume de bani sau alte bunuri în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de medic”. Dar tot ei afirmă că „primește sume de bani și bunuri de la pacienți și aparținători și nu respinge actele”. În unele situații, susțin procurorii DNA Iași, Nelu Tătaru spune: „Stai liniștit/ă”, „Calm, calm”, „Nu trebuie”.

Însă în urma analizării modului de operare, după o bună bucată de timp cât a fost supravegheat, „a rezultat că aceste expresii sunt folosite doar pentru a crea o aparență de corectitudine, nefiind însoțite de gesturi concrete de respingere a sumelor de bani”.

Ritual matinal: „Nelu Tătaru număra banii din dulap”

În plus, din timpul supravegherii lui Nelu Tătaru – procurorii ar mai fi descoperit ceva: după plecarea oamenilor din biroul său, Nelu Tătaru ia banii de pe birou, îi pune în buzunarul halatului sau, „de cele mai multe ori în dulapul din biroul său, de lângă ușa de acces în cabinet”.

Tot din supravegheri, procurorilor le-ar mai fi rezultat ceva: „numeroase situații din care rezultă că, încă de dimineață, imediat după ce ajunge în cabinet, medicul Nelu Tătaru deschide dulapul aflat imediat lângă ușa de intrare în cabinet și numără sumele de bani aflate în dulap, sume care provin de la pacienți/ aparținători”.

Procurorii DNA Iași mai susțin și că Nelu Tătaru ar primi sume de bani „de la orice persoană, indiferent de categoria socială și vârstă”. Procurorii exemplifică această afirmație cu vârsta persoanelor: 80 sau 90 de ani.

„Înainte de operație!”/ „După operație!”/ „Pentru consultație, 100 de lei”

În dosarul DNA Iași sunt și câteva conversații surprinse în spital de către investigatorii sub acoperire ai DNA.

Pacient: „Nu….Eu i-am dat 200 de lei. De ce să…? Nu mi-o cerut cardul de sănătate”

(….)

Investigator 1: „Da. Și la el…? Ai dat ceva? Ai rezolvat cumva cu el?”

Pacient: „Înainte de operație”

Investigator 1: „Înainte! Nu după!”

Pacient: „Da! Am dat înainte de operație”

Investigator 1: „Mult, puțin?”

Pacient: „Hmmm…Sunt patru”

Investigator 1: „Patru sute de euro?”

Pacient: „Lei! Nu…”

(….)

Investigator 1: „Și la anestezist? Ai dat și la anestezist ceva?”

Pacient: „Nu vrea”

Investigator 2: „Și acuma, cât?”

Alt pacient: „A, acuma pentru consultație?”

Investigator 2: „Cam cât?”

Alt pacient: „Pentru consultație, 100 de lei”

Investigator 2: „Atât?”

Alt pacient: „100 – 150…Da!”

Investigator 2: ”Da?”

Alt pacient: „Da, până în 200, așa…”

Alt pacient: „Pentru că pentru prima dată și așa îi dați 200 și vă faceți intrarea”

Investigator 2: „Îi suficient atât?”

Alt pacient: „Da, da! E cel mai bine așa…”

Alt pacient: „După operație discutați…El trebuie să facă”

Investigator 2: „După operație?”

Alt pacient: „După operație, dacă vă operează. Normal că atunci merge…Trebuie să-i dați mai mult”

Alt pacient: „Cum vă…după ce vă….ieșiți din operație…vă simțiți…vine, vă întreabă cum îi…Atunci…”

Alt pacient: „Și-o să veți…o să veniți la pensat, la repansat…nu știu ce…”

DNA: „Nelu Tătaru a primit o sumă de bani cu titlu de mită de la o persoană, în timp ce pe fundal se auzeau dezbaterile din cadrul videoconferinței Camerei Deputaților”

Pentru procurorii DNA Iași, care-l supravegheau pe Nelu Tătaru, surpriza a venit pe 25 iunie 2024.

„S-a mai constatat că medicul Nelu Tătaru a primit o sumă de bani cu titlu de mită de la o persoană, în timp ce pe fundal se auzeau dezbaterile din cadrul videoconferinței Camerei Deputaților, existând astfel bănuiala rezonabilă că acesta a primit o sumă de bani de la un pacient pe care l-a consultat și căruia i-a prescris o rețetă în calitatea sa de medic, în timpul ședinței de plen a Camerei Deputaților din data de 25.06.2024.

Astfel, la ora 15:51:07, în timp ce medicul Nelu Tătaru se află la birou, pe fundal se aude mesajul: „Bine ați venit la videoconferința Camerei Deputaților. Microfonul dvs. este oprit. Pentru a putea lua cuvântul apăsați tasta diez (#) și solicitarea dumneavoastră va fi semnalizată conducătorului conferinței care va activa microfonul. Pentru a retrage solicitarea de a lua cuvântul, apăsați tasta steluță (*)”.

Ulterior acestui mesaj, la diferite intervale de timp, se aud pe fundal discuții din plenul ședinței ce se desfășoară în sistem de videoconferință.

Începând cu ora 16:18:30, în biroul medicului Tătaru intră pacientul mai sus menționat, discuțiile purtate de medic cu acesta suprapunându-se peste aspectele care se discută în sistem de videoconferință, acestea din urmă nefiind relevante cauzei penale”, notează procurorii.

DNA: Nelu Tătaru are de 24 de ani contract cu Spitalul din Huși. Vine la 6.15 dimineața. Inclusiv sâmbăta și duminica

Nelu Tătaru are contract individual de muncă cu Spitalul Municipal Huși din februarie 2000. În Ianuarie 2021, el a mai încheiat cu spitalul un act adițional la contractul de muncă. Este angajat ca medic specialist în chirurgie generală. Norma de lucru: 8 ore pe săptămână, în zilele de joi și vineri, în intervalul 16.00 – 20.00, cu ambulatoriu integrat.

Procurorii DNA Iași notează însă că Nelu Tătaru ar fi prezent în Spitalul Municipal din Huși și în alte zile ale săptămânii, inclusiv sâmbăta și duminica, „de cele mai multe ori începând cu ora 6:15 dimineața, programându-și și pacienții la primele ore ale zilei”.

Peste 40 de persoane ar fi dat mită în biroul lui Nelu Tătaru. Unele de mai multe ori

În timpul lunilor de supraveghere tehnică, aprobate de Curtea Supremă de Justiție, mai precis – din 3 aprilie 2024 și până în 12 iulie 2024 – în total – Nelu Tătaru ar fi primit „cu titlu de mită – sume de bani cuprinse între 100 și 500 de lei și bunuri alimentare de la 45 de persoane, susțin procurorii. Ei precizează că de la unele persoane Nelu Tătaru ar fi primit bani de mai multe ori.

Faptul că medicul Nelu Tătaru nu a solicitat în mod expres remiterea sumelor de bani sau a alor foloase nu diminuează gravitatea fenomenului, ci prin faptul că acesta a acceptat și primit sumele de bani care i s-au remis și nu a adoptat o atitudine de respingere fermă a actelor de dare de mită a format în continuare convingerea în rândul pacienților că medicul primește sume de bani dacă i se oferă.

Elementul material din latura obiectivă a infracțiunii de luare de mită constă nu doar în pretinderea ci și în primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, ca modalități  alternative de săvârșire a infracțiunii”, concluzionează procurorii.

„Pentru aflarea adevărului în cauză”, procurorii vor să facă și percheziții domiciliare și informatice ca să-și completeze probatoriul. Dar pentru aceasta au nevoie de ridicarea imunității parlamentare a lui Nelu Tătaru.

Nelu Tătaru (52 de ani) din Vaslui/ Huși este deputat și fost ministru al Sănătății. În România.

Nelu Tătaru: Nu am condiționat niciodată actul medical”

”Nu am cerut și nu am condiționat niciodată actul medical. În condițiile în care mă știți, am fost ministru al Sănătății patru ani, apoi mi-am continuat activitatea de parlamentar. În timpul meu, pentru pacienții mei, am făcut tot ce trebuie. Sunt nevinovat, mi-am făcut doar meseria de medic. Nu am solicitat și nu am codiționat actul medical”, a declarat Nelu Tătaru, joi, după plecarea de la DNA.

Procurorii DNA Iași l-au pus sub acuzare pe fostul ministru al Sănătății pentru luare de mită în formă continuată. Astăzi, Parlamentul decide dacă-i ridică imunitatea pentru ca procurorii să-și termine ancheta.

Exit mobile version