Bolojan se laudă că a ajuns la o înțelegere privind pensiile magistraților, CSM spune că va respinge din nou varianta gândită de Guvern. Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Nu vom avea niciun fel de înțelegere până la jumătatea lunii decembrie. Nicușor Dan s-a raportat ceva mai corect la tot acest scandal, dar dacă era matematician, creștea perioada de tranziție la 17 ani”

• Bolojan: Am ajuns la o înțelegere în coaliție pentru 70% net și o tranziție de 15 ani
• CSM respinge și noua variantă. Magistrații vor 65% din brut, cum au alte categorii cu pensii speciale
• Bolojan: Cerem CSM să emită avizul într-un termen rezonabil, mai mic de 30 de zile
• Bolojan; Guvernul e pregătit să-și asume răspunderea în Parlament pe legea pensiilor magistraților
• Neacșu: Bolojan recunoaște că legea pensiilor nu e obligatorie pentru jalonul 215 din PNRR
• Neacșu: Calendarul Guvernului e dincolo de 28 noiembrie, chiar dacă CSM emite avizul repede
• Neacșu: Cine își asumă răspunderea politică dacă cu sau fără aviz, legea nu poate trece de 28 noiembrie
• Neacșu: Miza nu este cât din net va fi pensia magistraților, ci cât se va coborî procentul din brut
• Neacșu: Dezbaterea pe 70% din net e pentru distragerea atenției. Procentul din brut scade la 55

Să vezi și să nu crezi! Ilie Bolojan se laudă că liderii Coaliției au ajuns la o înțelegere pe legea pensiilor. Dar s-au înțeles între ei – pentru că CSM ne spune că respinge varianta gândită de Guvern în ascunzișul de la Cotroceni.

Ce vrea Bolojan? Cuantumul pensiei să fie de 70% net din valoare salariului, și o perioadă de tranziție de 15 ani. Ce vrea Consiliul Superior al Magistraturii? 65% din brut, adică undeva la 85% din net, așa cum au și celelalte categorii care au pensii speciale.

Până la urmă, avem sau nu o lege a pensiilor? CSM spune clar că respinge această nouă variantă propusă de Guvernul Bolojan

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Nu, nu avem deocamdată o lege, deocamdată avem o propunere de lege din partea Guvernului. Nu știu ce a luat Guvernului să ajungă până la urmă, la părerea pe care o aveau de multe vreme, doar că într-adevăr au majorat acolo puțin acea eșalonare, în sensul că, dacă inițial se propusese 10 ani, acum vor să eșaloneze o creștere a vârstii de pensionare cu 17 ani, să știți la magistrați, cu 15 ani. Probabil că domnul Nicușor Dan o fi reușit să-l convingă pe domnul Bolojan. Dincolo de asta, eu cred că regretabil este faptul că s-a bătut atâta apă la moară pe acest proiect de lege. Cred că Guvernul a greșit, mă rog, n-a greșit că a fost intenționat, atunci când a pus efectiv în spațiu public această dezbatere. Ea trebuia să se poate într-un cadru instituțional. Până la urmă, Guvernul are dreptul să propună orice modificare legislativă, la fel cum Consiliul Superior Magistratoare are dreptul să avizeze, pozitiv sau negativ, orice propunere legislativă și mai ales Curtea Constituțională are obligație a posibilii Constituției să înlăture orice neconstituționalitate dintr-o lege.

Cred că lucrurile așa ar fi trebuit să meargă și poate că ar fi mers chiar mai repede până acum și nu mai stăteam așa să vedem, băi, va veni, nu va veni, când va intra în vigoare, nu va intra, vom pierde bani, nu vom pierde bani, cine răspunde dacă totuși vom pierde acei bani. 

Cine ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru pierderea jalonului 215 din PNRR dacă Premierul ne spune că, cu sau fără avizul CSM, va depăși termenul de 28 noiembrie? 

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Păi, nu știm. Tocmai. Văd că astăzi a făcut un pas înapoi Premierul, după ce foarte multă vreme a susținut că termenul acesta de 28 noiembrie este sfânt și că dacă l-am depășit, CSM-ul, practic, pune umărul la pierderea acelor bani.

CSM-ul, vă aduc aminte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, au susținut permanent că acel jalon nu are legătură cu această lege și că ar trebui să poarte discuția a așezat și fără presiune, pentru că nu e cazul. În momentul de față e o certitudine faptul că nu mai poate fi adoptat o lege în sensul de a intra în vigoare până pe 28 noiembrie. Mai mult, înțeleg că acest calendar, pe care și-l asumă domnul Bolojan, ne trimite undeva la începutul lunii decembrie, chiar cu procedura aceea de angajare a răspunderii Guvernului în Parlament. După ce se închide acea procedură de angajare a răspunderii – are presupune și aia niște termene, să știți, nu e chiar așa peste noapte – după ce se închide, evident că începe procedura la fel de constituțională a controlului la Curtea Constituțională a acelei legi, care va dura nu știm cât, două săptămâni, trei săptămâni. Curtea Constituțională, am observat că în ultima vreme nu prea se grăbește. Deci eu cred că până la jumătatea lunii decembrie nu o să avem în niciun fel o lege în România pe tema aceasta. E puțin probabil chiar să avem mai încolo până la sfârșitul anului, să spunem. Nu știm.

Pentru că, iarăși, nu se mai ia în discuție. Sau probabil că ăsta era obiectul acestei încercări a Guvernului de a cădea la pace cu magistrații, în sensul de a-i convinge să nu mai atace la Curtea Constituțională pentru că, până la urmă, asta au tot încercat ei. Probabil pentru că știu că, într-adevăr, în această lege se ascund foarte multe capcane neconstituționale. 

Eu nu cred că Curtea Constituțională va trece peste jurisprudența ei și va închide ochii dacă va vedea că acolo, într-adevăr, sunt lucruri neconstituționale. Că, până la urmă, asta trebuie să intereseze Curtea Constituțională. Dom’le, e ceva neconstituțional? Dacă e ceva neconstituțional, și nu știu unde ne vom duce, eu sper ca debaterea publică, să spunem, să mai coboare așa din intensitate. Pentru că a ajuns într-o zonă a violenței efective între Magistratură, între Justiție și Guvern, ceea ce nu-i bine pentru nimeni”.

Spuneați într-un comentariu pe Facebook că legea asta a magistraților e mai mult un pretext pentru tăieri generalizate în poliție, în armată, diplomație, așa este? 

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, cu precizarea că, de multă vreme, declarațiile Premierului tind către o astfel de concluzie. De altfel, eu am spus-o mai demult. În ultimele săptămâni, să spunem, lucrurile sunt puțin mai evidente. Adică, deja declarațiile merg în această direcție. Să nu uităm acele declarații potrivit cărora există sectoare întregi, în care există o vârstă foarte mică de pensionare. Vă garantez că e vorba de exact sectoarele acestea de apărare și ordine publică.

Mai sunt aceste declarații foarte noi în care, la fel, domnul Bolojan a spus-o cât se poate de explicit, ceea ce vom face cu magistrații va fi un standard pe care îl vom putea aplica și la alte categorii profesionale. E evident că ceea ce privește pensiile magistraților nu poate fi aplicat ca standard pentru categoriile profesionale obișnuite, ci pentru cele asemănătoare, adică funcționarii speciali ai statului, indiferent că vorbim, eu știu, de poliție, penitenciare, jandarmi, sau chiar militari. Aceștia sunt apropiați cu ei. 

Eu cred că se are în vedere o reformă generală a sistemului de pensii de serviciu, mă rog, numite în PNRR speciale, ele sunt pensii de serviciu toate, după acest model al magistraților, de ce? E simplu, până acum magistrații beneficiau de o protecție constituțională, prin intermediul CCR.

Adică era maximul de protecție care putea fi oferit unei categorii profesionale în ce privește statutul, dar inclusiv în ce privește pensia. E bine, în momentul în care vei valida un nou standard, mai jos de data aceasta, acest standard îl vei putea extinde cu ușurință la alte categorii profesionale similare, dar care nu beneficiază de acea protecție suplimentară a Constituției prin intermediul CCR.

Deci, cred că da, pasul următor este să se elimine posibilitatea pensionărilor anticipate, în sensul – de la vârste mai fragede din celelalte sisteme – de ordine publică, apărare și așa mai departe, sistemul pensiilor militare. Dar nu sunt numai acelea. Mai sunt câteva categorii profesionale care beneficiază de pensii în baza unor legi speciale și care beneficiază de condiții mai avantajoase într-adevăr, de pensionare, în considerarea activității pe care o prestează“.

Ignoră Bolojan magistrații în mod intenționat? 

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, categoric. Deci, în primul rând, într-adevăr, în discursul public, chiar cel care pleacă dinspre Guvern, tot timpul au fost acuzate pensiile foarte mari pe care le au magistrații. Ei bine, aceste referiri, de fapt, aveau în vedere situația pensionarilor actuali, cei care sunt acum în plată, care sunt pensionari, foștii magistrați. Până în 2023, ei beneficiau, într-adevăr, de un calcul al pensiei, care le permitea să aibă un cuantum care depășea chiar nivelul ultimului salariu. De aceea s-au ajuns la cele pensii foarte, foarte mari, care pe medie, sigur că da, dau niște sume amețitoare pentru majoritatea dintre noi. 

Nu sunt chiar 25.000, dar sunt 23.000, ceea ce este evident că este foarte, foarte mult. Dar aici vorbim exclusiv de pensiile foștilor magistrați. Pentru că din 2023 încoace, când a mai fost o mică reformă, sau cum s-o numi ea, nu mai este posibil așa ceva, pensiile au scăzut. E adevărat că nu au ieșit foarte mulți la pensie pe aceste noi condiții din ultimii 2 ani, așa încât nu putem calcula. Sau oricum media veniurilor pensionarilor din magistratură nu a fost afectată. Legea, ca atare, nu propune absolut nimic în legătură cu pensionarii din magistratură, adică cu foștilor magistrați.

Propune exclusiv lucruri care privești generațiile viitoare de magistrați. Mai mult, o parte din cei din magistrații care acum sunt în activitate nu sunt în niciun fel afectați, în sensul că ei oricum vor ieși în baza legislației actuale, care le e mai favorabilă, inclusiv datorită acelei eșalonări. 

Afectați în mod direct sunt cei mai tineri dintre judecători și procurori, cei care au intrat oarecum recent în sistem și mai ales cei care vor intra de aici încolo. Și atunci, sigur că impactul nu este atât în ceea ce privește, eu știu, niște economii la bugetul de stat, ci este un impact în ce privește descurajarea oamenilor, pe de o parte să vină în acest sistem judiciar, unde teoretic ar trebui să fie elita celor pregătiți în domeniul juridic, iar pe de altă parte o descurajare în a rămâne efectiv în sistem acelor care în momentul de față întrunesc condițiile de pensionare. 

Adică sunt foarte mulți de exemplu care au 50 de ani, puteau teoretic să se pensioneze și înainte pentru că îndeplineau condițiile de pensionare, dar mai doreau să rămână în sistem să lucreze. Într-un sistem care se află sub presiunea aceasta directă a Guvernului, ei vor alege să nu mai rămână. Și atunci ies la pensie, își văd de treburile lor, locurile acelea rămân vacante și mai mult pierdem o groază de oameni cu experiență. Cei de 50 de ani teoretic ar trebui să aibă experiență care să ne ajute să avem o justiție ceva mai calitativă decât cea pe care o avem noi acum. 

Acesta este un impact negativ pe care Guvernul nu l-a analizat în nicio fel ci care în mod normal trebuia să fie analizat. De altfel să știți că acest tip de raționament e valabil pentru toate aceste sisteme speciale, pentru tot ce înseamnă serviciul public în România, una peste alta, pentru că statul este totuși funcțional și datorită acestor sisteme, indiferent că vorbim din cele de ordine publică sau efectiv serviciul public ținut de funcționarii publici. Fără aceștia, statul român nu poate funcționa pur și și simplu”.

L-a îmblânzit Nicușor Dan pe Bolojan?

Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, nu știu ce să vă zic aici. Știu sigur, însă, că acea creștere a perioadei de eșalonare este propunerea Președintelui Nicușor Dan. Deci a reușit să-l convingă pe domnul Bolojan că e mai bine așa, să fie mai mult, nu 10 ani când era în forma inițială. Dacă ar fi calculat ca matematician, i-ar fi ieșit 17 ani cât a fost necesar. În sensul că orice eșalonare a creșterii vârstei de pensionare în România s-a făcut cel puțin an la an, ca să spunem așa. 

Mă refer la toate făcute după 1995 încoace, pentru că au fost foarte multe creșteri ale vârstei de pensionare, inclusiv la bărbați, vârsta generală de pensionare, inclusiv la doamne, creșterea vârstei de pensionare. Nimic nu s-a făcut peste noapte și nu se poate face peste noapte, nu-i corect, nu-i constituțional să îl iei prin surprindere pe omul care se află încă în contractul de muncă respectiv. Dar, în fine, asta e o altă discuție. Trebuiau să iasă 17 ani, oricum, dacă Nicușor Dan era matematician într-adevăr. O să verifice Curtea Constituțională chestia asta. 

Știu doar că Președintele Nicușor Dan s-a raportat ceva mai corect totuși la tot acest scandal. Eu am văzut că a mai încercat să-i aducă la aceeași masă, a încercat să-i facă să înțeleagă. Cred că își realizează că această încăpățânare, care probabil este și una personală a Premierului, e posibil să distrugă mai mult decât să rezolve anumite probleme. Și probabil că încearcă cât de cât să intervine acolo unde îi se permite, să spunem așa”.