- CCR a constatat, cu 5 voturi la 4, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în cazul OUG 38/2026, privind programul SAFE.
- Sorin Grindeanu a reclamat că Guvernul Bolojan a modificat și a trimis spre publicare ordonanța după ce a fost demis prin moțiune de cenzură, pe 5 mai 2026.
- România are alocate 16,7 miliarde de euro prin SAFE și a semnat deja contracte militare de peste 9 miliarde de euro, iar unele proiecte ar putea fi afectate de o eventuală declarare a neconstituționalității ordonanței.
Curtea Constituțională a României (CCR) a constatat joi, 22 octombrie 2026, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 38/2026, privind programul european de apărare SAFE. Decizia a fost luată cu 5 voturi pentru și 4 împotrivă, în urma sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a reclamat că Guvernul condus de Ilie Bolojan a depășit limitele constituționale după ce Parlamentul i-a retras încrederea prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026.
În aceeași zi, judecătorii constituționali au amânat pronunțarea asupra unei sesizări separate, depuse de Avocatul Poporului, care contestă constituționalitatea ordonanței.
De ce a sesizat Sorin Grindeanu Curtea Constituțională
Sorin Grindeanu a contestat modul în care Guvernul Bolojan a adoptat, a modificat și a trimis spre publicare ordonanța SAFE.
Proiectul ordonanței a fost adoptat pe 4 mai 2026, înaintea moțiunii de cenzură. Documentul a fost modificat pe 5 mai, în ziua în care Parlamentul a demis Guvernul, iar forma finală a fost trimisă spre publicare în Monitorul Oficial.
Ordonanța a fost publicată pe 8 mai 2026, la trei zile după demiterea Executivului, când Guvernul avea statut interimar.
În sesizarea transmisă CCR, Grindeanu a susținut că un Guvern demis nu mai poate adopta acte normative de acest tip și trebuie să se limiteze la administrarea curentă a treburilor publice, conform articolului 110 alineatul (4) din Constituție.
Președintele Camerei Deputaților a reclamat și faptul că ordonanța reglementa domenii în care Parlamentul începuse deja procedurile legislative. Unele proiecte și propuneri se aflau în dezbaterea Camerei Deputaților și a Senatului sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor de plen.
Grindeanu a argumentat că Executivul a intervenit astfel în atribuțiile Parlamentului, deși nu mai avea mandatul politic necesar pentru a exercita competențe de legiferare delegată.
România are o alocare de 16,7 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, destinat finanțării investițiilor în apărare.
Autoritățile au semnat deja contracte pentru achiziții militare în valoare de peste 9 miliarde de euro.
CCR a constatat conflictul constituțional dintre Parlament și Guvern, dar a amânat decizia privind constituționalitatea propriu-zisă a OUG 38/2026, contestată separat de Avocatul Poporului.
Cele două proceduri sunt distincte. Constatarea conflictului constituțional nu înseamnă, prin ea însăși, că ordonanța a fost declarată neconstituțională.
În prezent, legea de aprobare a OUG 38/2026 se află în procedură legislativă la Camera Deputaților.
Dacă CCR declară ulterior ordonanța neconstituțională, programul european SAFE nu dispare, iar contractele militare deja semnate nu sunt anulate automat.