- Curtea Constituţională spune că internarea obligatorie a pacienţilor Covid-19 prin ordin de ministru este o „veritabilă privare de libertate”.
- Judecătorii spun că măsura trebuie stabilită prin lege.
- Pacienţii pot să se adreseze justiţiei pentru a contesta „detenţia de ordin medical”.
- Internarea obligatorie reprezintă ultima opţiune de luat în calcul în cazul prevenirii răspânditrii unor boli.
Judecătorii Curţii Constituţionale au redactat motivarea deciziei potrivit căreia internarea şi carantinarea pacienţilor cu COVID-19, obligatorii prin ordin de ministru, sunt neconstituţionale.
În document, aceştia spun că ministrul Sănătăţii a completat condiţiile pentru internare, fapt ce a generat reguli cu „caracter imprevizibil, incert şi dificil de anticipat” şi fără să respecte limite.
Curtea mai precizează că orice persoană trebuie să se bucure de posibilitatea contestării în justiţie a detenţiei de ordin medical, într-un termen scurt, astfel încât, în cazul in care internarea este constatată ca fiind nelegală, ea să poată fi eliberată.
„Altfel spus, persoana căreia i se aplică măsura detenţiei de ordin social medical trebuie să beneficieze de un drept de acces la justiţie efectiv, care să asigure judecarea într-un termen rapid a acţiunii şi să dispună eliberarea persoanei deţinute nelegal”, spune motivarea.
În privinţa internării cu forţa a unui pacient, CCR atrage atenţia că măsura este în Codul Penal şi în Legea sănătăţii mintale, dar acestea sunt dispuse de judecători.
„Simpla menţionare a unei măsuri privative de libertate, aşa cum este internarea obligatorie pentru prevenirea răspândirii unor boli transmisibile, nu poate fi considerată însă ca fiind suficientă pentru a întruni condiţia legalităţii”.
Legiuitorul trebuie să aibă în vedere că internarea obligatorie reprezintă ultima opţiune la care autorităţile pot recurge pentru a preveni răspândirea unei boli transmisibile şi este necesar să fie reglementate şi alte măsuri mai puţin severe.
„Reglementările Ordinului ministrului sănătăţii nr.414/2020 sunt relevante pentru a constata că măsura carantinei dispusă în România în contextul epidemiei determinată de infecţia cu COVID-19 a putut fi calificată, în anumite situaţii, ca o veritabilă privare de libertate, precum şi ca o restrângere, implicită, a exerciţiului drepturilor fundamentale prevăzute de art.25 şi art.26 din Constituţie, astfel că este imperativă reglementarea acesteia la nivelul legislaţiei primare, cu respectarea tuturor condiţiilor constituţionale şi internaţionale în materie”.
Prin urmare, se impune stabilirea printr-o lege, a condiţiilor de instituire a carantinei, a formelor pe care măsura le poate lua şi stabilirea unei proceduri, mai punctează Curtea.
„De asemenea, Curtea consideră că este imperativă asigurarea unui drept de acces efectiv la justiţie, mai ales atunci când carantina dobândeşte toate caracteristicile unei privări de libertate”.
- Giorgia Meloni cere mai multă flexibilitate bugetară din partea UE pentru criza energetică. Comisia Europeană: „Folosiți fondurile deja existente”
- Trump anunță că amână atacurile asupra Iranului „programate pentru marți”, la cererea aliaților din Orientul Mijlociu: „Dacă nu ajungem la un acord, am instruit Armata SUA să pregătească o ofensivă completă, de amploare”
- Nominalizările Premiilor Orwell au fost anunţate: „Claritatea prozei și curajul intelectual au stat la baza alegerilor din acest an”
- SUA prelungesc suspendarea sancțiunilor privind exporturile de petrol rusesc cu încă 30 de zile
- Raport Knight Frank Wealth 2026: România a înregistrat, în ultimii 5 ani, una dintre cele mai ridicate rate de creştere a numărului persoane cu averi de peste 30 milioane dolari la nivel global