- CCR a publicat motivarea privind neconstituționalitatea Reformei pensiilor speciale ale magistraților.
- Guvernul nu a cerut avizul CSM în conformitate cu prevederile constituționale.
- Termenul legal în care CSM putea emite avizul nu a fost respectat de Guvern.
CCR a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituţională Reforma lui Bolojan privind pensiile speciale ale magistraţilor. În motivare, judecătorii precizează că Guvernul nu a cerut avizul CSM, ceea ce afectează rolul CSM de garant al independenței justiției.
Totodată, Guvernul nu a respectat termenul legal în care CSM putea emite avizul, adoptând legea înainte ca avizul să poată fi exprimat.
CCR a subliniat că termenele legale sunt esențiale pentru buna funcționare a autorităților, iar ignorarea lor încalcă principiul legalității. Curtea a evidențiat că termenul general de avizare al CSM, reglementat prin Legea nr. 305/2022, se aplică în toate situațiile, iar modificarea acestuia pentru un caz particular ar afecta întregul proces de avizare, ceea ce este inacceptabil într-un stat de drept. Astfel, legea în cauză este contrară atât principiului legalității, cât și prevederilor constituționale privind statul de drept.
Pe de altă parte, CCR a decis că legea nu încalcă principiul securității juridice și nici încrederea legitimă a cetățenilor:
„Curtea observă că noua reformă a pensiilor de serviciu nu aduce în discuție un element aleatoriu, ci promovează o soluție legislativă mai restrictivă sub aspectul condițiilor ce trebuie întrunite pentru a beneficia de pensia de serviciu, precum Legea nr.282/2023, care, la rândul său, a promovat o viziune mai restrictivă în privința accesării pensiei de serviciu. Având în vedere cele expuse, se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante. Prin urmare, legea criticată nu încalcă principiul securității juridice [art.1 alin.(5) din Constituție].
Cu privire la principiul încrederii legitime, se poate observa că o corecție a sistemului de pensii de serviciu din rațiuni de echitate socială, cu aplicarea unei perioade de tranziție de peste 11 ani, nu este de natură să submineze principiul antereferit, din contră, încrederea legitimă a cetățenilor în acțiunea statului este susținută de realizarea de către guvernanți a „binelui general” postulat de J. J. Rousseau, care poate diferi de binele individual al unui cetățean sau a celui de grup. Rezultă că principiul încrederii legitime, cuprins în mod implicit în art.1 alin.(3) din Constituție (statul de drept), se raportează la societate în ansamblul său și nu este încălcat”.