- Înfiinţarea Secţiei speciale încalcă legislaţia UE, arată avocatul general al Curţii de Justiţie a UE.
- Michal Bobek consideră că SIIJ nu garantează înlăturarea riscurilor de influenţă politică.
- Concluziile vin în urma multiplelor sesizări ale instanţelor din ţară privind funcţionarea SIIJ.
În concluziile prezentate miercuri, avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), Michal Bobek, arată că dreptul Uniunii se opune existenţei unei secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi atât timp cât aceasta nu e justificată de motive reale şi suficient de importante.
În opinia sa, Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică.
Concluziile avocatului general al CJUE vin după cele şase procese deschise de instanţele din România prin care acesteau au contestat modul în care a fost înfiinţată şi funcţionează mult discutata Secţie specială. Dupa ce avocatul general şi-a anunţat concluziile, CJUE va da un verdict final în următoarele săptămâni.
Mult dorita desfiinţare a Secţiei speciale
Printre altele, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Piteşti şi Curtea de Apel Bucureşti i-au cerut Curţii să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) al Comisiei Europene. Totodată, i s-a solicitat CJUE să răspundă în legătură cu procedura de numire a conducerii Inspecţiei Judiciare, chiar şi cu titlu provizoriu.
În ianuarie 2020, părţile implicate şi-au susţinut pledoariile şi au răspuns întrebărilor. România a fost reprezentată de agentul guvernamental pentru CJUE, Emilia Gane. La discuţii au mai participat judecătorul Dragoş Călin de la Curtea de Apel Bucureşti, procurorul militar Bogdan Pîrlog, dar şi Răzvan Horaţiu Radu, fost adjunct al procurorului general. În ceea ce priveşte CSM, acesta a fost reprezentată de avocatul clujean Radu Chiriţă.
Desfiinţarea SIIJ a fost susţinută printr-un memorandum al ministrului Justiţiei şi aprobată de Guvernul României, fiind una dintre priorităţile Executivului condus de Ludovic Orban.
La început de februarie, Ministerul Justiţiei a lansat un proiect pentru desfiinţarea secţiei speciale, însă procedura de dezbatere publică a fost întreruptă ulterior. Apoi, procurorul general Gabriela Scutea a declarat că SIIJ trebuie să funcţioneze, atât timp cât este prevăzută de legislaţia în vigoare, chiar dacă este o „creaţie artificială”.
Pe parcursul lui 2019, Adina Florea a fost refuzată de nu mai puţin de şapte ori la conducerea secţiei speciale. Într-un final, în decembrie anul trecut, Florea a depus o cerere la CSM de retragere a candidaturii din procedura de numire în funcţia de şef al SIIJ.